Intai Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei

Se implinesc 87 de ani de la infaptuirea marelui act istoric de la 1 Decembrie 1918, cand Transilvania s-a unit cu Patria Mama Romania. Aceasta unire a fost opera marilor barbati politici din Transilvania si Banat, care au trecut la actiuni in urma destramarii imperiului Austro-ungar, dupa terminarea primului Razboi Mondial. In lunile octombrie – noiembrie 1918, Budapesta a incercat includerea Transilvaniei in granitele unei republici ungare, incitand armata impotriva rezistentei romanesti din Transilvania, dar fruntasii miscarii nationale romanesti s-au opus cu vehementa.
Comitetul executiv al Partidului National Roman, intrunit la Oradea la data de 29 septembrie 1918, a decis elaborarea unei declaratii referitor la drepturile natiunii romane din Transilvania, teritoriu cu peste 80% romani. Declaratia a fost prezentata in parlamentul maghiar de catre Alexandru Vaida Voievod la data de 18 octombrie 1918. Ideile principale ale declaratiei erau: afirmarea dreptului la autodeterminare a natiunii romane pe baza principiilor anuntate chiar de catre fostul presedinte al Statelor Unite, Woodry Wilson. La 30 octombrie 1918 a fost constituit la Budapesta Consiliul National Roman, cu personalitati de seama din care faceau parte: Alexandru Vaida Voievod, Vasile Goldis, Stefan Cicio Pop, Iuliu Maniu si Emil Hateganu. Acest consiliu si-a stabilit resedinta la Arad la 3 noiembrie 1918, devenind un organ politic de decizie a natiunii romane din Transilvania. Consiliul prevedea ca adunarea de la Alba-Iulia sa decida unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului la Regatul Romaniei.
Alba-Iulia a fost aleasa in amintirea unirii savarsite de Mihai Viteazul care, la 1 noiembrie 1599, a intrat in capitala Transilvaniei si care a incercat prima unire a provinciilor: Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania, precum si in amintirea marilor martiri de la 1785 Horea, Closca si Crisan. Alba-Iulia fiind si in centrul Transilvaniei, deplasarea delegatiilor a fost mai usor de realizat. La aceasta adunare au participat pe langa cei 1228 de delegati si mii de romani din toate colturile Transilvaniei, in frunte cu preoti si invatatori care s-au indreptat spre Alba Iulia pentru a participa la adunare.
Delegatii s-au intrunit in sala clubului militar din Alba Iulia, situat in Cetate langa palatul unde domnise un an de zile Mihai Viteazul.
Delegatii reprezentau circumscriptiile electorale, biserica, garzile nationale, asociatiile culturale si profesionale si tarani plus o multime de oameni veniti in afara delegatiilor. Discursul de deschidere al adunarii a fost rostit de catre Stefan Cici Pop presedintele Consiliului National Roman Central. Dupa validarea mandatelor a fost ales biroul adunarii in frunte cu luptatorii pentru cauza nationala, George Pop de Basesti si Vasile Goldis. S-a elaborat rezolutia care a fost adoptata in unanimitate pentru Unirea Transilvaniei cu Tara Mama, Romania. Dupa unirea de la 1 Decembrie 1918 s-a format o delegatie compusa din Episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, episcopul ortodox Miron Cristea, Vasile Goldis si Alexandru Vaida Voievod, toti ardeleni, care au plecat la Bucuresti pentru a prezenta Regelui Ferdinand I actul Unirii Transilvaniei cu Romania. Actul unirii a fost consacrat si prin tratatul de pace de la Trianon dintre Romania si Ungaria, la 4 iunie 1920, unde la negocieri au participat primul ministru I.C. Brateanu si Alexandru Vaida Voievod, reusind sa convinga Marile Puteri, Statele Unite, Anglia si Franta, ca actul unirii de la 1 Decembrie 1918 este intemeiat pe argumente demografice, istorice si culturale. Actul Unirii de la 1 Decembrie 1918 nu poate fi contestat de nimeni atata timp cat poporul roman va dainui pe acest pamant romanesc, iar in Constitutia Romaniei la art. 1 se prevede ca: „Romania este Stat National, suveran si independent, unitar si indivizibil”.

Col. (R) V.R. Alexandru Farcas