Astazi este praznuit Sfantul Andrei, Apostolul romanilor

Ziua de 30 noiembrie este dedicata in calendarul liturgic al tuturor Bisericilor Apostolice, dar si ale celor reformate, Sf. Apostol Andrei, care, dupa traditia crestina, a propovaduit Evanghelia in provinciile nord-vestice ale Asiei Mici, in care locuia si o populatie traco-frigiana, si la traco-geto-dacii de la sudul Dunarii, inruditi cu aceasta. Insa doar in Biserica Ortodoxa, Sf. Andrei, „cel dintai chemat la apostolie” de catre Mantuitorul Hristos, este sarbatorit in mod special, fiind considerat Apostolul romanilor si ocrotitorul Romaniei. O fericita randuiala face ca ziua in care este praznuit sa preceada Ziua Nationala a Romaniei si, de altfel, Biserica Ortodoxa o considera intr-un timp tot o sarbatoare nationala.
Sf. Andrei era fratele Sf. Petru, fiii lui Iona din Betsaida, localitate asezata pe malul apusean al lacului Ghenizaret, ai carei locuitori erau pescari de meserie. Ascultand predica Sf. Ioan Botezatorul, Sf. Ap. Andrei a devenit ucenicul acestuia. Cand marele proroc, vazand pe Iisus venind la el, a zis „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel care ridica pacatul lumii” (Ioan-I.29), Sf. Andrei l-a urmat pe Mantuitorul Hristos, devenind „pescar de oameni”. Avand credinta nestramutata in puterea lui Dumnezeu si in Cel Nou-Nascut, Fiul sau, Domnul Iisus Hristos, Sf. Ap. Andrei si-a inchinat intreaga sa viata slujirii Mantuitorului, propovaduind dumnezeiestile invataturi ale Evangheliei Sale pana la jertfa suprema. El s-a incununat cu moarte martirica, fiind rastignit cu capul in jos, la Patras, in Anaia (Peloponez), pe o cruce in forma de X.
O varianta a Patimirii Sf. Andrei din Sinaxarul Bisericii de Constantinopol istoriseste amanuntit propovaduirea sa in provinciile Asiei Mici, in tarile din jurul Marii Negre si in tinuturile care se intind pana la Dunare. Astfel, Sf. Ap. Andrei a propovaduit credinta lui Hristos in cetatile: Histria, Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia), Dionysopolis (Balcic) etc. Tocmai de aceea este cert ca Sf. Ap. Andrei a predicat la grecii si la geto-daco-romanii din aceasta provincie a Imperiului Roman, fiind de altfel singurul apostol al lui Hristos care a predicat la geto-daco-romanii din cetatile Scitiei Minor (Dacia Pontica), stramosii romanilor de azi. Dupa o veche traditie, pastrata de catre locuitorii Dobrogei, Sf. Ap. Andrei, sosind la Scitia Minor (Dobrogea), s-a oprit cu insotitorii sai pe plaiul dregatorilor Cutusor si Dura, in satul Cuzgun, numit in prezent Ioan Corvin.
La marginea satului se afla o padure care adaposteste doua pesteri, una mai mica si alta mai mare, ce au servit Sf. Ap. Andrei si celor impreuna cu el ca loc de odihna si de inchinare. Aceste pesteri au fost folosite ca lacasuri de cult pentru primii crestini ai Scitiei Minor (Dobrogei), convertiti la credinta crestina de Sf. Ap. Andrei, printre care cei mai numerosi erau geto-daco-romanii. Astazi, pesterile sunt locuri de pelerinaj si de inchinare pentru credinciosii veniti de pretutindeni.
Dupa ce a propovaduit credinta lui Hristos in cetatile amintite din Scitia Minor, Sf. Andrei, trecand prin provinciile romane Moesia Inferior si Tracia, a ajuns la Bizant. Dupa o veche traditie pastrata de istoricii si cronografii bizantini, aici a pus episcop pe Stahie, unul dintre ucenicii sai, dupa care a plecat in Elada (Grecia).
Sf. Ap. Andrei s-a incununat cu moarte martirica, din porunca proconsulului Ahaiei, fiind rastignit pe o cruce in forma de X. Moastele sale au fost duse la Constantinopol, apoi mutate la Tesalonic, Atena si Patras, ca apoi sa ajunga la Roma. Racla cu capul Sf. Andrei a fost inapoiata in 1964 Bisericii Ortodoxe a Greciei.