Suntem puternic influentati de modelele familiale

Ati auzit adesea si ati citit si in paginile cotidianului nostru de faptul ca modelul parental este primul pe care copilul il preia. Ramane fidel acestui model sau, o data cu inaintarea in varsta si contactul cu alte medii educationale, el sufera modificari? „Nu stiu daca sa spun ca din fericire sau din pacate, dar in mod evident mai suntem influentati de modelele pe care le dobandim in procesul de socializare din cadrul familiei si grupului proxim si, mai tarziu, in cadrul altor institutii cu rol educational. O parte dintre aceste modele, chiar daca sunt mai traditionaliste, nu sunt negative, pentru ca reflecta valori a caror perpetuare este benefica pentru individ si societate in ansamblu. La noi, pastrarea unei legaturi puternice cu familia extinsa este importanta. In cadrul asa-numitei «familii extinse modificate», in care, desi tanara generatie locuieste separat de parinti, restul mecanismelor caracteristice unei familii functioneaza aproape la fel”, ne-a declarat lect. univ. drd. Raluca Zanca, titularul cursului de „Asistenta familiei si copilului” in cadrul facultatii de Drept si Sociologie. Anumite idei, cum ar fi cele legate de pozitia si rolul femeii sunt mult ramase in urma fata de alte societati, mai puternic „atinse” de nota traditionala.

Institutia bunicilor, caracteristica societatii noastre
„Conform multor teorii (de la Marx pana la cele mai recente), schimbarea mentalitatilor tine de gradul de dezvoltare economica a societatii, care atrage dupa sine, in timp, si modificarea acestor elemente. Conditiile economice din tara noastra nu dau sansa, de exemplu, unui cuplu tanar sa-si permita sa plateasca o bona pentru copil, asa ca vor apela la bunici”, a completat lect. univ. drd. Raluca Zanca. Institutia bunicilor este unul dintre elementele caracteristice societatii romanesti, rolul de bunic fiind cel prevalent pentru un varstnic roman. „In societatile dezvoltate din punct de vedere economic, acest lucru nu se mai intampla, astfel ca, automat, rolul varstnicului este cu totul altul, iar legatura cu el mult diminuata”, a precizat specialistul. De ce pastram in continuare aceste modele preluate inca din copilarie, in multe cazuri ele nefiind foarte mult modificate in timp? „Este clar ca vorbim de un complex de factori economici, culturali, sociali, dar efectul lor e unul de actiune a la long. Putem sa facem comparatii in timp. Doar asa vom evidentia schimbarile. Este clar ca mentalitatea se schimba cu generatiile, schimburile interculturale, dar si dinamica economica, ce o influenteaza si pe cea sociala, fiind factorul cheie, asa cum afirma teoriile sociologice. Osgood afirma ca intre dezvoltarea economica si cea culturala, sociala, exista un decalaj. Cand se produce o schimbare in plan economic, se va crea o diferentiere intre acesta si cel social, care va fi obligat sa se actualizeze in functie de el”, a completat Raluca Zanca. Stilul de gandire, atitudinea si comportamentul pe care educatia le „imprima” femeilor, le „prescrie” acestora sa fie mult mai conformiste si mai putin independente. De fapt, aceste doua atribute nici nu sunt considerate a fi calitati pentru o femeie, in timp ce pentru un barbat e exact invers. „De aceea, femeile sunt mult mai conformiste si pastreaza mai mult aceste modele, in timp ce in cazul barbatilor, tendintele novatoare, de a deveni independenti, sunt mult mai usor acceptate si valorizate pozitiv”, a incheiat lect. univ. drd. Raluca Zanca. (O.B.)