Desi este un fenomen care cunoaste amploare in preajma sarbatorilor,

In perioada premergatoare sarbatorii Craciunului inima noastra incepe sa fie mai receptiva la nevoile altora si, de multe ori, poate fara sa ne gandim, introducem mana in buzunar si incercam sa ne linistim constiinta oferind cersetorilor putinii banuti pe care-i gasim. Avem impresia ca banii, hainele, mancarea pe care o impartim pe strada celor care locuiesc prin canale, le va usura viata. „Cinismul realitatii dovedeste, insa, ca doar buzunarele si constiinta noastra o sa fie usurate. De fapt, noi suntem aceia care facilitam felul lor autodistructiv de viata. Avand ce le trebuie pentru subzistenta, ei nicidecum nu vor fi motivati sa doreasca o schimbare in bine a vietii. Castigul din cersit, furt, micile comisioane, prostitutie este mult mai rentabil pentru ei decat a invata sa traiasca o viata responsabila”, ne-a declarat Dolores Bota, director la „Centrul vietii noi” – ONG ce are in vedere copiii si tinerii din strada.
Cu castigul din cersit nu mai au nevoie de sprijin
In loc sa depuna un efort pentru a invata, ei se bucura ca pot beneficia de libertatea stradala fara responsabilitati. „De ce ar alege sa participe la programe de reintegrare in societate, cand societatea le ofera un trai ieftin? De ce ar munci, daca oricum cersind castiga mai mult decat un simplu angajat? De ce ar alege demnitate, cand prin minciuna pot manipula asa de bine?”, a completat Dolores Bota. Putini sunt cei care realizeaza ca pentru a putea raspunde nevoii lor, trebuie sa-i cunoasca asa cum sunt de fapt. Poate este cam greu sa petreci ceva timp cu ei, dar se pare ca numai asa poti sa auzi povestea fiecaruia. „Daca restul lumii nu are timp, este cineva care are. Este vorba de organizatiile non-profit, care se ocupa de acest fel de probleme. Sunt cei care ii aduna de peste tot si le ofera sansa ca macar pentru putin timp sa aiba o viata normala. Ei pot alege sa beneficieze de un dus cu apa calda, despre care aproape au uitat. Tot aceste organizatii sunt cele care le ofera mancarea de mai multe ori pe zi si posibilitatea sa doarma, recuperand astfel oboseala adunata dupa o noapte petrecuta pe cimentul rece al garii sau pe incomodele tevi de apa calda din interiorul canalelor brasovene”, a completat Dolores Bota. Cu castigul in urma cersitului ei incep sa creada ca nu mai au nevoie de sprijin si veniturile financiare se cheltuiesc pe „aurolac” – substanta care ii face sa uite de nevoile lor reale: mancatul, caldura, spalatul, educatia, munca.
Au nevoie de o motivatie pentru a se schimba
Ajutorul trebuie sa vina in directia reintegrarii in societate si nu doar pentru satisfacerea nevoilor primare. Omul nu se defineste doar ca homo sapiens, ci ar trebui sa existe si laturile de homo valens si homo faber, ceea ce inseamna o adaugare de valori sociale si o munca de creatie. Omul este mai mult decat un animal inteligent si are nevoie de mai mult decat hrana si imbracaminte. „Este nevoie de un model sanatos de viata, de educatie, de ucenicizare in meserii, de posibilitati de interactionare sanatoasa cu societatea, concomitent cu asistarea psihologica individuala a fiecarei persoane din comunitatea stradala”, a adaugat interlocutoarea. Pentru a se trezi dimineata, a se deplasa pana la centru si pentru a se desparti de „aurolac”, copiii si tinerii din strada au nevoie de motivatie. Dar, daca prin cersit castiga suficient pentru a se droga si a manca, de ce s-ar mai stradui sa depuna chiar si cel mai mic efort? Astfel, profitul cersitului nu numai ca le anuleaza orice posibilitate de a avea o alta sansa si speranta de viata, dar prin inlesnirea traiului stradal, le aduce si distrugerea directa. Cum? Aurolacul le distruge plamanii si ficatul, alcoolul consumat impreuna cu aurolacul au un efect distructiv asupra creierului si potenteaza actiunile de violenta. Prostitutia agraveaza bolile venerice deja existente etc. In cazul tinerilor strazii, daca se ajunge in faza de integrare la un loc de munca, iarasi se pune problema: de ce s-ar trezi dimineata si ar muncii opt ore, daca se castiga mai bine la cersit? Fara transpiratie, fara disciplina muncii, fara responsabilitate…
Cersind, isi permit mai bine viciile
In ceea ce priveste adultii care stau in strada, aici lucrurile se complica atunci cand vine vorba de reinsertia lor sociala. In orasul nostru ei se bucura de o masa calda si un pat in Centrul pentru Persoane fara Adapost. „Noi le oferim aici totul fara a le cere nici un leu in schimb. Vreau, insa, sa precizez ca multi dintre adultii care ajung in strada au patima bauturii. Iar veniturile in plus, pe care le realizeaza din activitati precum cersitul, nu fac decat sa le faciliteze accesul la viciile pe care le au”, ne-a declarat Incze Kurko, directorul Centrului pentru Persoane fara Adapost. Se pare, deci, ca atat in cazul copiilor si tinerilor, precum si in cazul adultilor care stau in strada, a le oferi bani, haine si mancare nu este solutia. Sansa lor de a avea o viata mai buna o constituie reinsertia sociala. Iar pentru ca acest lucru sa se petreaca, ei au nevoie de o motivatie reala. Nu degeaba se spune ca atunci cand vrei sa ajuti pe cineva nu-i oferi lucrul de care are nevoie, ci instrumentele necesare pentru a si-l castiga singur. Ce parere are Politia despre fenomenul cersetoriei si felul in care el evolueaza in preajma sarbatorilor? „Cersetorii nu constituie un pericol atat de mare. Este adevarat, insa, ca numarul lor se mareste in aceasta perioada, dar ei sunt mereu o prioritate pe agenda noastra de lucru”, ne-a declarat comisarul Liviu Naghy, purtatorul de cuvant IJP Brasov. Indiferent de perioada cand cersetorii sunt gasiti in strada, Polita ia masurile legale, in sensul ca ii ridica si ii duce in centrele de primire destinate lor. „Din punctul de vedere al cetateanului, trebuie sa recunosc ca a oferi tot felul de bunuri cersetorilor tine de spiritul romanesc si nu cred ca obiceiul se va schimba foarte repede”, a completat Liviu Naghy.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.






