Obiceiul de a darui de Sarbatori dainuie din mosi stramosi

Mai sunt doar doua zile pana cand Mosul cel darnic si bun ne va aseza sub bradutii frumos impodobiti daruri dintre cele mai frumoase. De asemenea, pe langa bucuria pe care o prilejuieste prezenta lui Mos Craciun, la noi mai este obiceiul de a primi cadouri si de la cei dragi, rasplatindu-i, bineinteles, cu acelasi gest. De unde acest obicei de a face daruri?

Copturi de toate formele si marimile
„Pe langa porc, Craciunul nu se poate dispensa de copturi: colaci, colacei, covrigei, de toate marimile si de toate formele, colaci pentru copiii care colinda, pentru colindatorii feciori, pentru preot, pentru pus pe masa de Craciun, pentru trimis la nasi si la moasa, colaci pentru dat de pomana pentru morti”, ne-a declarat Delia Barbu, referent in cadrul Centrului pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale. Iata, deci, ca inca din cele mai vechi timpuri obiceiul de a-i cinsti pe cei dragi cu diverse daruri era prezent in viata oamenilor. Doar ca toate cadourile erau specifice contextului socio-cultural respectiv si adaptate perfect traditiilor si datinilor de Craciun. „Se spune ca in cele 12 zile dintre ani sufletele mortilor vin sa petreaca impreuna cu viii. De aceea, pe masa din Ajunul Craciunului se pune hrana si pentru ei: turte muiate in sirop de zahar si presarate cu nuca pisata, grau fiert cu miere, prune fierte, bob batut. In unele locuri din tara toate acestea se dau de pomana chiar in dimineata Craciunului”, a completat Delia Barbu. Se pare, deci, ca o alta explicatie a darurilor facute cu ocazia sarbatorilor de iarna este cea a oferirii pentru sufletele mortilor.
Darul are dus si intors
Inca din trecut, o parte din colaci erau facuti de catre gospodine tocmai pentru a asigura schimbul de daruri. „Uneori ei sunt insotiti de carne de porc si o sticla cu bautura. Una dintre formulele folosite in trecut de catre persoana care primea darul este «Multumesc pana oi intoarce». Acesta este un argument pentru absenta cadoului in sat”, a precizat referentul. Se pare ca in viata satului, unde isi au obarsia cadourile pe care noi le facem acum, darul are doi timpi: dai si primesti. „Darul are dus si intors. Faci daruri celui care iti face si iti face daruri cel caruia i-ai facut si tu”, a completat Delia Barbu. Nici macar copiii nu primesc daruri de Craciun in sensul obisnuit al cuvantului.
„Ei sunt platiti cu covrigi, nuci, alune, mere si putini bani pentru serviciul pe care il fac colindand”, a adaugat interlocutoarea. Obiceiul este, de altfel, destul de bine pastrat si in zilele noastre, in sensul ca darurile sunt reciproce. Doar ca acum colacii, covrigii, carnea de porc, bautura si celelalte produse care proveneau strict din gospodarie sunt inlocuite cu tot felul de obiecte moderne, de ultima generatie, in general punandu-se mult accentul pe utilitatea si functionalitatea acestora.