Este vinul bun pentru sanatate?

Se cunosc efectele nefaste ale alcoolului asupra sanatatii si dramele pe care excesul acestuia le antreneaza. Insa, numerosi medici sustin ca a bea cu moderatie vin rosu face bine la sanatate, dar fara a abuza si in mod controlat. Chiar si Hipocrate, parintele medicinei, estima ca vinul rosu are capacitatea de a echilibra starea de bine, in special functiile sangelui. Galien, succesorul sau roman, considera vinul un medicament, iar Saint Benoit (sec. al VI-lea) recomanda a se bea pe zi cel putin 0,27 litri de vin pentru a ramane in forma. Aceasta doza corespunde aproximativ celei recomandate de medicii actuali, care s-au bazat pe cercetari stiintifice: aproximativ o sticla de vin pentru barbati si mai putin pentru femei. Totusi, spun unii, acest lucru nu contravine campaniilor de informare care se fac pentru a sublinia efectele nefaste ale drogurilor – alcool, tutun, canabis – asupra sanatatii? Dr. Jean Philippe Derenne sustine insa ca vinul – fata de tutun si canabis, care sunt daunatoare organismului -, atunci cand este consumat in exces poate deveni periculos, insa daca se bea moderat, el contribuie cu o serie de virtuti asupra sanatatii. De altfel, numeroase studii vorbesc despre efectele benefice ale vinului, iar ele au fost evocate pentru intaia oara de un jurnalist american, Edward Dolnick, intr-un articol din revista Health, in 1990. Acesta sublinia atunci faptul ca francezii sufera de numeroase afectiuni ca diabet si colesterol – datorita in special alimentatiei si sedentarismului -, in schimb, mortalitatea datorata afectiunilor cardiovasculare este printre cele mai scazute din lume. Explicatia gasita de jurnalist era faptul ca francezii consuma zilnic vin rosu, chiar daca obiceiurile alimentare si modul de viata al acestora conducea spre o mortalitate precoce.

Doze mici, dar regulate
In aceiasi perioada, in 1991, un studiu al universitatii Harvard afirma ca medicii bautori de vin (1-2 pahare pe zi) aveau mai putine accidente cardiovasculare decat confratii lor nebautori. De altfel, efectele benefice ale vinului rosu asupra circulatiei si vaselor de sange este stiintific stabilit. Acest lucru se datoreaza prezentei unor molecule denumite polifenoli – adica antioxidanti care combat actiunea de imbatranire a radicalilor liberi asupra peretiilor arteriali. Acestia contribuie, de asemenea, la „fluidizarea” sangelui, provoaca cresterea colesterolului bun si permite arterelor sa se dilate. Pe langa actiunea anti-stres a vinului, studii recente au aratat ca polifenolii pot favoriza „apoptoza” celulelor canceroase, altfel spun, autodistrugerea acestora. Pentru ca efectele vinului sunt benefice, este recomandat sa-l beti cu moderatie, dar regulat. Ramane sa se determine care dintre vinul alb sau vinul rosu sunt mai bune pentru sanatate. Pentru vinul alb nu se dispune inca de studii aprofundate asupra virtutilor si efectelor acestuia. In schimb, despre vinificatia vinului rosu s-au facut mai multe cercetari. Supuse unei macerarii indelungate, samburii si pielea boabelor de struguri lasa in sucul rezultat prin presare peste 1.000 de componente, dintre care cei mai multi polifenoli. Or, prin procesul de macerare a strugurilor albi nu s-au detectat decat 500 de componente. Astfel, vinul rosu are in componenta sa 85% apa, 8-9% alcool, acid tartic si malic (pH 2,5), minerale (potasiu, magneziu, fosfor si sulf), zaharuri (fructoza, glucoza), tanin si polifenoli (flavonoide, antioxidanti majori etc). Pe de alta parte, vinul alb si roze nu au aceeasi compozitie si nici aceleasi virtuti nutritionaley. (R.P.)