Peste 1.400 de cereri de adoptie, mai putin de 500 de copii disponibili

Adoptia nationala este una din variantele de protectie a copilului care trebuie promovata, desi, in momentul de fata, numarul familiilor ce vor sa adopte un copil este de trei ori mai mare decat al minorilor care – potrivit legii – pot fi infiati, sustine seful autoritatii de profil.
Secretarul de stat Theodora Bertzi, seful Oficiului Roman pentru Adoptii (ORA), a declarat ca, potrivit datelor inregistrate in decembrie in Registrul National de Adoptii, mai mult de 1.400 de familii vor sa adopte un copil, in timp ce numarul minorilor adoptabili este mai mic de 500. Mai exact, 1.436 de familii de romani au primit un atestat care sa le permita declansarea procedurii de adoptie ori parcurg reevaluarea anuala pentru primirea unuia. Dintre acestea, 921 au un arestat valabil, 36 au primit copii in vederea adoptiei, iar 246 vor sa infieze un nepot sau un copil pe care il au deja in ingrijire. Alte 1.033 de familii doresc sa adopte si nu au un copil in plasament ori spre adoptie, potrivit statisticii. Dintre acestea, aproape jumatate (47%) vor un copil de pana in doi ani, 16% vor un copil de unu-doi ani, 13%, unul de doi-trei ani. In jur de 11% dintre adoptatori vor un copil cu varsta de trei-sase ani si doar 2%, unul care sa aiba intre sase si 15 ani. „Este important ca 12% dintre ele nu precizeaza varsta copilului, ceea ce inseamna ca nu isi doresc neaparat un copil mic, ceea ce este un lucru bun”, a spus Bertzi.

Copiii mai marisori nu sunt doriti
Cu toate acestea, adoptia nationala este o varianta de protectie care trebuie promovata. „Familiile nu sunt bine pregatite, in sensul in care sa-si doreasca si copii mai marisori, sa-si doreasca si gemeni sau copii cu o mica problema de sanatate”, a spus Theodora Bertzi. Astfel, sunt situatii in care prezumptivii adoptatori au pus diverse conditii legate de copilul pe care sa-l primeasca ori care, dupa ce au parcurs o parte a procedurii au renuntat, pentru ca si-au dat seama ca nu ar fi buni parinti. De aceea, va fi elaborata o procedura comuna de evaluare si pregatire a familiilor care doresc sa adopte, luand in calcul nu doar criterii concrete, ci si dorinta acestora de a fi buni parinti. Totodata, va fi derulat un program care presupune formarea a 31 de specialisti asistenti pentru familiile ce vor sa adopte si care va fi extins in toata tara.
Mai mult de 20 de judete au cerut ORA lista cu familiile adoptatoare la nivel national, dupa ce nu au reusit sa gaseasca parinti adoptivi pe plan local. Sunt judete in care multi copii nu au familii, dar si judete care au familii si nu au copii, pentru ca nivelul de abandon pe plan local este foarte mic, a explicat Theodora Bertzi.
Pe de alta parte, in evidentele ORA figureaza 458 de copii adoptabili (din care 42 au fost incredintati in vederea adoptiei), fata de aproximativ 5.000 luati in evidente conform legii vechi. Diferenta dintre cele doua valori se explica prin reglementarea diferita a abandonului si a modului in care un copil poate fi declarat adoptabil, afirma seful ORA.
„Vechea legislatie era axata pe despartirea rapida a copilului de familie”, in timp ce noile legi sustin integrarea lui in familie, a spus Bertzi. Mai exact, legislatia in vigoare pana la 1 ianuarie permitea declararea abandonului in cazul in care un parinte nu lua legatura timp de sase luni cu minorul. In momentul de fata, decaderea din drepturi este posibila dupa o procedura mai minutioasa si doar cu acordul instantei, a spus secretarul de stat, dand drept exemplu familiile plecate la munca in strainatate si care si-au lasat copiii in tara, pentru perioade mai lungi de sase luni.
„Multi dintre cei care inainte isi dadusera acordul pentru a-si da copilul spre adoptie au revenit asupra acestui lucru si spun ca isi vor reveni financiar in cateva luni sau un an si ca vor vrea atunci sa-si ia copilul inapoi acasa”, sustine secretarul de stat.