Brașovul, creștere spectaculoasă a numărului de locuințe în ultimii 30 de ani

Doar 14 judeţe au crescut rezidenţial în ultimele trei decenii, iar avans de peste 100%, raportând anul 2020 la 1990, s-a înregistrat doar în şase judeţe – Braşov, Cluj, Constanţa, Ilfov, Sibiu şi Timiş, la care se adaugă Bucureştiul, arată o analiză a Ziarului Financiar.

În 27 din 41 de judeţe plus Bucureştiul, numărul de locuinţe livrate anual a fost mai mic în 2020 faţă de 1990, arată calculele ZF pe baza datelor colectate şi centralizate de la Institutul Naţional de Statistică. Astfel, doar 14 judeţe au crescut rezidenţial în ultimele trei decenii, iar avans de peste 100%, raportând anul 2020 la 1990, s-a înregistrat doar în şase judeţe – Braşov, Cluj, Constanţa, Ilfov, Sibiu şi Timiş, la care se adaugă Bucureştiul.

Urmărind însă evoluţia doar din ultimul deceniu, numărul de locuinţe livrate anual în fiecare judeţ al ţării şi creşterile spectaculoase din unele judeţe, precum Braşov (plus 159%), Sibiu (plus 101%) sau Timiş ( plus 223%) indică atât gradul de dezvoltare rezidenţială, economică şi socială, cât şi apetitul pentru locuire al oamenilor. Astfel, acolo unde se face business şi unde investitorii sunt interesaţi să construiască, românii vor să trăiască, să-şi găsească locuri de muncă şi să întemeieze familii.

Pe de altă parte, judeţe precum Vrancea (minus 50%), Suceava (minus 52%), Neamţ (minus 51%), unde scăderile numărului de locuinţe livrate anual depăşesc 50%, indică o tendinţă de depopulare a Moldovei, lăsând însă loc unor excepţii, precum Bacău (plus 12%) sau Iaşi (plus 8%).

Moldova este văzută drept una dintre cele mai sărace regiuni ale ţării, de care investitorii s-au tot ferit, în lipsa unde infrastructuri care să sprijine dezvoltarea businessurilor. Despre autostrada Moldovei, care să lege această regiune de Bucureşti, se vorbeşte de ani întregi, însă până acum lucrările au tot rămas în stand-by. Scăderi de peste 50% ale efectivului de locuinţe livrate în 2020 comparativ cu 2010 se remarcă însă şi în judeţele Caraş-Severin sau Teleorman.

Per total, în 16 judeţe din ţară s-au livrat mai multe locuinţe în 2020 faţă de 2010, restul raportând scăderi, potrivit datelor centralizate de ZF de la Institutul Naţional de Statistică. În Bucureşti, numărul a crescut de cinci ori.

Anii 2007, 2008, 2009 au fost cei mai buni ani din punct de vedere al dezvoltării rezidenţiale în România, culminând însă cu criza economică, ce a pus capăt proiecte­lor de amploare. Din 2013-2014, piaţa a reînceput să intre pe trendul ascendent..

În Bucureşti, pe de altă parte, numărul de locuinţe livrate a ajuns în 2020 la 13.821, trecând astfel pentru prima dată de 10.000. Creşterea este de 60% comparativ cu 2019, când fusese stabilit tot un record până la acel moment, cu peste 8.600 de livrări. Pentru prima dată, Bucureştiul a devenit scena unui număr atât de mare de case şi apartamente, dezvoltatorii fiind impulsionaţi de contextul pandemic să grăbească proiectele începute deja, de teamă că vor rămâne cu blocurile şi casele nevândute.

Aproape 68.000 de locuinţe noi au fost date în folosinţă în 2020 la nivelul întregii ţări, arată datele disponibile pe platforma Tempo a INS. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

Faţă de anul 2019, nivelul înregistrat anul trecut – 67.816 lo­cuinţe – este cu mai puţin de 1% mai mare, însă este un număr record pentru România. Recordul anterior fusese înregistrat în 2019, când fuseseră livrate 67.488 de case şi apartamente în toată ţara. Doar în 2008 şi 2009 numărul de locuinţe livrate anual a mai depăşit 60.000, cu circa 67.300 de locuinţe în 2008 şi 62.500 în 2009. A fost însă perioada care a precedat criza economică anterioară. Din 2010, a urmat o scădere ce s-a întins de-a lungul a patru ani, cu o revenire abia în 2014.