IJP BRAȘOV, despre EGALITATEA DE ȘANSE între femei și bărbați / Cum se pedepsește sexismul

Nerespectarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați poate atrage după sine repercusiuni de natură contravențională sau chiar penală, după cum avertizează polițiștii brașoveni.

Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002, cu modificările și completările ulterioare, este cea care reglementează măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate sferele vieţii publice din România.
Măsurile se aplică atât în sectorul public, cât şi în cel privat, în domeniul muncii, educaţiei, sănătăţii, culturii şi informării, politicii, participării la decizie, furnizării şi accesului la bunuri şi servicii.

„Prezenta lege stipulează faptul că este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în domeniile mai sus menţionate. De exemplu, angajatorului îi este interzis să utilizeze practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relaţiile de muncă, dar sunt exceptate locurile de muncă în care, datorită naturii activităţilor profesionale respective sau cadrului în care acestea sunt desfăşurate, o caracteristică legată de sex este o cerinţă profesională autentică şi determinantă, cu condiţia ca obiectivul urmărit să fie legitim şi cerinţa să fie proporţională. De asemenea, trebuie promovată și susținută participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la conducere, luarea deciziilor, și adoptate măsurile necesare pentru asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi decizie. Prevederile legii nu au aplicabilitate în cadrul cultelor religioase şi nu aduc atingere vieţii private a cetăţenilor”, au explicat reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție Brașov, adăugând că „maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare”.

Încălcările prevederilor Legii nr. 202/2002 atrag răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a persoanelor vinovate. Acestea sunt constatate și sancționate, în funcție de dispozițiile încălcate, de către:
-inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă;
-Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării;
-Ministerul Afacerilor Interne, prin ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de Frontieră Române, în zona de competenţă, precum şi de către poliţiştii locali.

Conform Codului Penal, constituie infracțiune:

-„Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare” și se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă (art. 223, alin. 1)
-„fapta funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau a altei persoane care acţionează la instigarea sau cu consimţământul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice suferinţe fizice ori psihice”, si stabilește ca circumstanță agravantă când aceasta se face „pe un motiv bazat pe orice formă de discriminare”. Se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi (art. 282, alin. 1 lit.d)
-„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane” și se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă ( art. 369)