Ocupăm locul 9 în Europa la risipa alimentară: 2,2 milioane de tone de alimente aruncate anual

O treime din producția de alimente la nivel global ajunge în fiecare an la gunoi. Nu o spunem noi, ci rapoartele anuale ale statelor lumii, iar România nu face rabat de la aceste statistici! În fiecare lună, un român aruncă la coș aproximativ 16 kilograme de mâncare. „Legislația din România înțelege prin „alimentară” situația în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman, fie pentru că sunt degradate, fie pentru că sunt distruse”, explică Bogdan Constantinescu, managerul BRAI CATA SRL.

Motive pentru a deveni mai ponderați sunt multe, însă amintim doar câteva dintre ele:

– 25 % din populația României trăieşte la limita sărăciei. Ideal ar fi ca ceea ce nu avem nevoie sau nu consumăm, să putem împărți cu cei mai puțin favorizați;

– Aproximativ 5 milioane de români își asigură hrana cu mare dificultate;

– Peste 200 de mii de copii adorm flămânzi la noi în țară.

Statisticile Uniunii Europene arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an. Motivele pentru care alimentele ajung la gunoi sunt și ele variate: mâncarea se degradează prea repede, oamenii estimează greșit când cumpără sau fac cumpărături în exces.

Gospodăriile cresc considerabil procentul risipei

Cea mai mare risipă de alimente vine din gospodării, în România cel mai des ajunge la gunoi hrana gătită (24%), urmată de fructe (22%), legume (21%), iar 20%  este procentul reprezentat de produsele de panificație.

Nici produsele lactate nu sunt achiziționate corespunzător, pentru că aproximativ 11% ajung la coș.

Datele privind risipa alimentară sunt centralizate în fiecare an de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

Iată câteva din modalitățile prin care puteți preveni risipa alimentară:

► cumparați produsele necesare pentru hrana zilnică în cantități moderate și planificați-vă cât mai echilibrat mesele;

► pentru păstrarea mai bună a alimentelor, o mare parte a produselor achiziționate se pot congela;

► puteți împărți cu prietenii, vecinii și rudele alimentele bune, pe care nu le mai consumați;

► citirea etichetelor produselor, în momentul cumpărării, vă ajută să le consumați în timp util;

► învățați să re-utilizați resturile;

► responsabilitatea este necesară nu doar la cumpărarea produselor, ci și la aruncarea lor la coș: învățați să separați ambalajele în mod corespunzător.

„Problema accesului la alimente constituie un factor care poate duce la instabilitate pe plan mondial”

Potrivit unui comunicat de presă emis anul trecut de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, în România prin Legea nr.47/2016 ziua de 16 octombrie a fost declarată  Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare.

„Risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanță din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani. La fel de importantă este asigurarea securității alimentare a populației. Accesul populației la produse agro-alimentare de bază și de calitate corespunzătoare, constituie o preocupare majoră a tuturor statelor lumii, dar în primul rând a celor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Problema accesului la alimente constituie un factor care poate duce la instabilitate pe plan mondial. Asigurarea securității alimentare pentru toți indivizii, contribuie la liniștea socială, la stabilitate și prosperitate, iar în mod asemănător este necesar consumul responsabil”, subliniază managerul general al BRAI CATA SRL, Bogdan Constantinescu.