O comparație nepotrivită

„Aici sunt banii dumneavoastră!”, titra o publicație de sport, făcând o dezvăluire cutremurătoare legată de salariile handbalistelor de la CSM București: „Cristina Neagu e peste Denis Man!”. Acum, Cristina Neagu știu și știm cine este: prima handbalistă din istorie desemnată de patru ori cea mai bună jucătoare a lumii, câștigătoare a Ligii Campionilor, cel mai bun inter stânga și golgetera multor competiții internaționale de prim rang (între altele, cea mai bună marcatoare din istoria Campionatului European) medaliată la Mondiale și Europene de junioare, tineret și senioare ș.a.m.d. Cine o fi, totuși, Denis Man, cel folosit de autorul articolului din acea publicație drept termen de comparație cu Cristina Neagu? Vreun campion mondial sau european de care n-am auzit, vreun câștigător de Ligă a Campionilor, vreun nou Messi sau Ronaldo căruia i se face nedreptatea de a fi plătit cu 2.000 de euro mai puțin decât Cristina Neagu? Nici pe departe: e un fotbalist în vârstă de 21 de ani, evoluează la o echipă clasată actualmente pe locul al 11-lea, din 14, în jalnica Ligă I de fotbal și, ca jucător, nu este în primii 500 la nivel mondial. Ce comparație încape aici? Chiar trecând peste asta, nu vi se pare normal ca un angajat foarte valoros (că, în fond, ambii sunt angajați ai cluburilor lor) și cu experiență să fie plătit mai bine decât unul cu 10 ani mai tânăr, nu la fel de valoros și cu o experiență mult mai redusă?

S-ar putea obiecta că marea handbalistă e plătită în cea mai mare parte din bani publici, dat fiind că CSM București e clubul păstorit de Primăria Capitalei, iar fotbalistul de la echipa de pe locul al 11-lea din bani privați. OK, dar cum și-a făcut debutul în afaceri patronul acestei echipe? Vă mai amintiți biznisul cu terenurile Ministerului Apărării? Să trecem și de asta. Să vorbim de bani publici. Cristina Neagu – repet, de patru ori cea mai bună jucătoare a planetei – are 17.500 de euro lunar salariu. Dar muncește pentru banii aceștia, se antrenează zilnic, în timpul meciurilor e lovită, suferă accidentări, reprezintă România la cel mai înalt nivel în domeniul său de activitate. Eu spun că își merită fiecare bănuț. Mai ales că avem și alți termeni de comparație decât junele Denis Man. De pildă acel pensionar „special” care, grație faptului că a fost procuror comunist și comandant de pușcărie, încasează de la statul român o pensie lunară de 73.890 de lei, adică vreo 15.600 de euro. Sau acel director al unui institut de cercetare care are un salariu anual de aproape 2 milioane de lei, respectiv vreo 35.000 de euro lunar, în condițiile în care activitatea de cercetare e la pământ cu finanțarea. Sau atâția alți beneficiari de pensii speciale și tot soiul de indemnizații, atâția bugetari inutili, plantați prin tot soiul de instituții, care nu-și merită lefurile umflate. Iar dacă începem să discutăm și despre alte exemple de cheltuire aiurea a banului public, mă tem că nu mai isprăvim.