Incertitudinile privind intrarea în vigoare a noului indice IRCC, reliefate în şedinţa de politică monetară a CA al BNR

Incertitudinile mari generate de intrarea în vigoare a noului indice de referinţă pentru creditele acordate populaţiei (IRCC) au fost reliefate în şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) din 15 mai 2019, potrivit minutei publicate recent de instituţia financiară.

„În discuțiile privind condițiile monetare, membrii Consiliului au evidențiat creșterea consemnată în aprilie de principalele cotații ROBOR – implicit de ecartul lor pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară -, dar și ascensiunea relativ mai amplă a ratei dobânzii la tranzacțiile de pe piața monetară interbancară, urmată, însă, în luna mai de o ajustare descendentă, chiar și în condițiile controlului asupra lichidității de pe piața monetară exercitat de banca centrală prin atragerea de depozite la termen. S-au făcut referiri și la scăderea înregistrată în martie de rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen ale societăților nefinanciare și la stagnarea celei aferente plasamentelor similare ale populației – considerată defavorabilă economisirii -, precum și la temperarea semnificativă în aceeași lună a creșterii ratei medii a dobânzii la creditele noi. Au fost reliefate incertitudinile mari generate în acest context de intrarea în vigoare, începând cu 2 mai, a nivelului de 2,36% al noului indice de referință pentru creditele acordate populației, IRCC – calculat pe baza datelor din trimestrul IV 2018 și aplicabil în trimestrul II 2019 -, fiind discutate și implicațiile acestei schimbări asupra transmisiei și conduitei politicii monetare, și, în final, asupra întregului cadru al acestei politici. A fost subliniată relativa stabilizare recentă a cursului de schimb leu/euro, apreciindu-se, însă, că în condițiile continuării deteriorării poziției externe a economiei, evoluția lui viitoare rămâne preocupantă din perspectiva inflației și a încrederii în moneda națională, mai ales în ipoteza unei schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale și/sau a modificării percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale”, se arată în document.

Totodată, s-a observat că creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a temperat ușor și în luna martie, dar a rămas robustă, la 7,7%, în condițiile în care scăderea dinamicii componentei în lei – regăsită în principal la nivelul creditelor de consum și atribuibilă mai cu seamă unor efecte de bază – a fost în mare parte contrabalansată ca impact de atenuarea declinului creditului în valută, alături de efectul statistic al majorării cursului de schimb al leului. Ponderea în total a componentei în lei s-a mărit la 65,8%.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate, în şedinţa din această lună, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50%, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidității de pe piața monetară, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50%, precum şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.