Specialiști din 8 țări au analizat la BRAȘOV strategii inovative în domeniul agro-alimentar

 

Necesitatea construirii unor brand-uri regionale puternice şi a unor strategii care să ţină cont de specificul regiunilor au fost temele principale discutate. România a fost reprezentată de Clusterul inovativ regional Agrofood din Regiunea centru. 

 

Directorul Clusterului Agrofood din Regiunea centru, Vajda Lajos a declarat: „Noi tratăm de la producători până la produsul final şi consumatori, deci crearea lanţurilor valorice şi, în regiunea noastră, sunt foarte multe produse care sunt fabricate aici. Avem fabrici de prelucrarea laptelui, ferme modernizate cu fonduri europene, avem cartoful – aici suntem cei mai buni şi a început şi rapiţa ca alternativă, firme de panificaţie şi, nu în ultimul rând, apele noastre, toate reprezintă o comoară în ţara noastră şi în Europa. Ce am văzut în alte ţări, ei sunt mândri de produsele regionale şi de brand-urile regionale şi fac promovare. Populaţia consumă produse autohtone, însă noi încă nu am ajuns la acest nivel, deşi avem două branduri puternice cunoscute peste tot în lume: Transilvania şi Carpaţii. Trebuie să construim cu produsele fabricate în această regiune cele două brand-uri”.

 

Totodată, acesta a subliniat că o prioritate este strategia de specializare inteligentă a regiunii, specificul regiunii centru fiind agricultura montană, dar a vorbit şi despre necesitatea inovării tradiţiilor, subliniind că, în microregiuni – de la Ţara Moţilor şi până la zonele secuieşti şi săseşti – există produse tradiţionale foarte bune. 

 

„Aici am putea să-i depăşim pe occidentali, pentru că, dacă doar îi imităm sau numai preluăm tehnologii atunci permanent vorm fi în urmă cu 50 de ani. Şi trebuie să căutăm acele zone în care putem fi mai buni, dar trebuie să ne şi pregătim şi aici şcolile profesionale, mentorii, trebuie să se implice în acest proces”, a precizat directorul Clusterului Agrofood. 

 

Potrivit acestuia, partea română a beneficiat de o finanţare de 110.000 de euro, confinanţarea ei fiind de 25% din această valoare, Ministerul Fondurilor Europene asigurând un procent de 13% din sumă.

 

Pieter de Boer, reprezentant al autorităţilor locale din regiunea North Brabant, liderul de proiect, a subliniat că ceea ce i-a inspirat pe partenerii occidentali în România a fost faptul că există produse tradiţionale foarte gustoase şi de bună calitate: „Noi suntem axaţi pe cost şi nu atât de mult pe calitate şi cred că ceea ce se întâmplă în România este că oamenii sunt preocupaţi de calitate, ceea ce ne inspiră foarte mult”.

 

Nu în ultimul rând, prezent la eveniment, prefectul judeţului Braşov, Marian Rasaliu, a apreciat că proiectul STRING este, pentru decidenţi, o bună bază de pornire, care oferă informaţii, bune practici pe care să putem să le implementăm şi în ţara noastră.

 

„Cred că este o zonă în care România este foarte foarte preocupată pentru ceea ce înseamnă produse bio, tradiţionale şi asigurarea unor alimente de calitate sănătoase. Domeniul agroalimentar este o prioritate şi pentru România şi nu este indiferent în ce direcţie mergem. În regiunea noastră avem foarte multe tradiţii, avem foarte multe posibilităţi de a produce produse bio, avem foarte multe produse locale, dar şi produse industriale şi aici trebuie să lucrăm foarte mult la crearea unui brand regional”, a spus prefectul de Braşov, Marian Rasaliu. 

 

Prezente la eveniment au fost și două reprezentante ale Parlamentului României.

 

Deputatul Roxana Mînzatu a apreciat proiectul STRING ca fiind foarte important pentru că România este preocupată de tot ceea ce înseamnă produse bio, tradiționale și asigurarea unor alimente sănătoase: „La acest eveniment am discutat despre practicile din alte regiuni europene, despre cum au reușit să colaboreze cu centre de cercetare, companii, autorități publice, pentru a stimula cumva industria alimentară către produse de bună calitate”.

 

Deputatul Izabella Ambrus a adăugat: „Au venit mulți străini la Brașov, pentru schimb de experiență și practici, astfel că împreună sunt identificate probleme, dar și soluții, ceea ce pentru noi este foarte important, pentru că și noi avem de învățat din experiența lor, mult mai avansată. Noi, cei din Parlamentul României, nu putem decât să fim deschiși la astfel de proiecte, iar în momentul în care ei ne caută pentru diverse probleme, trebuie să-i ajutăm”.