SONDAJ DE OPINII. Cât de importantă este decizia poporului român la un referendum pe Justiție?

Președintele României Klaus Iohannis a anunțat zilele trecute că referendumul pentru Justiție va fi organizat în 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare. Iohannis nu a precizat care va fi întrebarea de pe buletinul de vot.

„Este cert, voi convoca un referendum pentru data de 26 mai, fiindcă aşa nu se mai poate! PSD continuă asaltul la adresa justiţiei, declanşat încă de când a preluat guvernarea. De această dată, pesediştii vor să dea Ordonanţe de Urgenţă prin care să modifice Codurile penale. Golăneala Guvernului PSD de astăzi a depăşit orice limită. Nu trec nici măcar trei zile fără să dea o Ordonanţă într-un domeniu sau altul. Nu este nici în spiritul Constituţiei, nu serveşte nici echilibrului democratic al puterilor în stat ca Guvernul să apeleze atât de des la ordonanţe de urgenţă. Ordonanţele de urgenţă, practic, şi-au pierdut menirea esenţială şi au devenit, în timpul acestui accident regretabil al democraţiei, care este guvernarea PSD, un instrument folosit abuziv, în exces, eludând astfel orice control de constituţionalitate înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei. Trebuie să punem punct acestei practici şi trebuie să o facem acum”, a declarat președintele Klaus Iohannis, în conferința de presă susținută vineri.

Dar cât de oportun și util ar fi acest referendum, în condițiile în care, în istoria post-decembristă, au mai fost cazuri în care poporul român a fost consultat printr-un referendum, însă nu întotdeauna s-a ținut cont de rezultat? Amintim aici de referendumul din 2009, pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300, dar care, deși validat, nu a fost implementat niciodată.  

„Mişcare politică inoportună”

Răzvan Popa, europarlamentar PSD: „Referendumul este o mişcare politică inoportună, indiferent de temă, pentru că va greva asupra alegerilor europene – de fiecare dată spunem că alegerile europene sunt importante, dar parcă tot timpul apar acţiuni care să le bruieze. Poate este dreptul preşedintelui să facă referendum, dar este destul de evident faptul că miza deciziei sale este una politică – dorinţa de a atrage electorat pentru propria tabără.”  

„Politicienii trebuie să aibă întotdeauna în vedere voința oamenilor”

Siegfried Mureșan, europarlamentar PPE: „De mai mult de doi ani de zile, guvernele PSD – ALDE propun măsuri care nu au fost prezentate publicului în programul lor de guvernare. Oamenii nu au dat în 2016 votul pentru slăbirea justiției, slăbirea independenței magistraților și nici pentru amnistie, grațiere și recurs compensatoriu. Este important să știm dacă există susținere pentru aceste măsuri în popor sau dacă oamenii își doresc justiție independentă, stat de drept și luptă anticorupție. De aceea, consider că referendumul este necesar. Faptul că în trecut majoritatea parlamentară a ignorat voința poporului nu este un argument pentru a nu mai organiza referendumul. Dimpotrivă, politicienii trebuie să aibă întotdeauna în vedere voința oamenilor.”  

„Legile justiției trebuie votate în Parlament”

Maria Grapini, europarlamentar PPU: „Nu cred că este util acest referendum. Legile justiției trebuie votate în Parlament, iar problema și a celor care pot candida sau ocupa funcții publice sunt stabilite tot prin hotărâre judecătorească. Nu va avea nici o utilitate. Dacă s-ar pune întrebarea: Credeți că s-au comis abuzuri în justiție?, răspunsul ar fi în majoritate-DA. Dar și acest lucru îl constatăm. Dacă s-ar pune întrebarea: Fără penali în funcții publice? (de la asta a plecat USR în colectarea semnăturilor), așa cum am spus, trebuie stabilit de instanță – și acest lucru se întâmplă deja.”  

„Decizia are suportul segmentului activ al societății”

Adrian Veștea, președintele CJ Brașov, președinte al PNL Brașov: „Cred că ideea convocării referendumului pe tema justiției – mai precis a dorinței PSD de a modifica legi de bază, precum Codul Penal și Codul de Procedură Penală, prin ordonanță de urgență – este una foarte bună, chiar și numai dacă luăm în considerare reacțiile ofuscate la acest demers ale social-democraților, în frunte cu Liviu Dragnea. Faptul că președintele Iohannis a luat această hotărâre numai după consultări cu reprezentanți ai societății civile, ai autorității judecătorești, ai asociațiilor profesionale ale magistraților, precum și ai partidelor democratice este o dovadă a deschiderii spre dialog și a faptului că decizia privind referendumul are și suportul segmentului activ al societății, inclusiv al celor direct afectați de asaltul PSD împotriva justiției. Pe de altă parte, este adevărat că am avut o experiență nefericită cu referendumul din 2009, privind reducerea numărului de parlamentari și trecerea la Parlament unicameral. De aceea, consider – și nu doar eu – că este imperios necesar ca, după îndepărtarea PSD de la putere prin vot popular, să corectăm legislația, pentru a ne asigura că voința poporului, exprimată printr-un referendum, va fi respectată și pusă în practică”. 

„România are nevoie de o justiție liberă și independentă”

Marius Dunca, senator și președintele PSD Brașov: „Îmi doresc să fie clar pentru toată lumea că PSD nu s-a opus niciodată organizării unui referendum. PSD nu a fost și nu este împotriva unui referendum privind justiția, suntem împotriva unui Președinte care politizează justiția! Prin acest referendum, unde întrebarea este încă o incertitudine, Iohannis se implică în campania electorală în speranța că va ajuta PNL. Președintele este în campanie electorală și crede că prin organizarea acestui referendum va reuși să ajute PNL. De fapt, Iohannis nu ține cont nici de Comisia de la Veneția care recomandă ca în cadrul alegerilor europarlamentare să nu fie suprapuse alte consultări. Ne-am obișnuit însă cu un președinte care alege numai argumentele care îi convin. Ca să fie clar, președintele Iohannis încheie un mandat în zodia eșecului. Vreme de 5 ani nu a făcut nimic pentru România, a privit de pe margine asemenea unui chibiț și a făcut tot posibilul să blocheze Guvernul și Parlamentul. Vă reamintesc, a făcut 58 de sesizări la Curtea Constituţională, mai mult decât orice alt președinte înaintea sa. Eu susțin nevoia de consens la nivel politic și social, singurul mod în care vom progresa. Și susțin că România are nevoie de o justiție liberă și independentă, care să nu fie un instrument în mâna nimănui, așa cum, din păcate, s-a întâmplat în ultimii ani. Iohannis, la fel ca Băsescu! Băsescu voia să ajute PDL-ul, Iohannis încă nu știe dacă poate, dar speră să ajute PNL-ul. Când Băsescu a cerut reducerea numărului de parlamentari a folosit instrumentul referendumului în scop exclusiv personal, disperat că nu mai prinde un mandat de Președinte. Să ne aducem aminte că referendumul a avut loc odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 2009. De fapt, atunci, Băsescu i-a păcălit pe români, așa cum încearcă și acum să facă Iohannis. Vă reamintesc că după aceea, Băsescu a avut un guvern timp de 3 ani și nu a pus în practică rezultatul acelui referendum. Din păcate, în ultimii 10 ani, referendumul ca instrument democratic, s-a îndepărtat de rolul său constituțional și a devenit mai degrabă un instrument electoral al președinților în funcție. Cu toate acestea, eu sunt un om care crede cu convingere în democrație și îmi doresc ca fiecare cetățean să decidă dacă și cum votează în cazul consultărilor constituționale.” 

„Asistăm la un asalt neîncetat”

Gabriel Andronache, deputat PNL Brașov: „Referendumul pentru justiție este oportun pentru că de aproape 2 ani de zile asistăm la un asalt neîncetat, susținut de coaliția guvernamentală PSD-ALDE, la adresa autorității judecătorești. Nicio lege importantă din domeniul organizării judiciare și a carierei magistraților nu a rămas neatinsă, bulversând întreg sistemul cât și proiecția pe care fiecare magistrat o avea asupra carierei sale. Cât privește eficiența referendumului consultativ este bine de știut că rezultatul acestuia poate genera acțiuni constituționale de modificare a actului normativ fundamental astfel încât să avem consacrat prin Constituție principiul integrității în funcția publică”. 

„Iohannis nu dă doi bani pe recomandările Comisiei de la Veneția”

Daniel Zamfir, deputat ALDE Brașov: „De la bun început, vreau să știți că noi nu avem nimic împotriva unui referendum. Este limpede, însă, pentru toată lumea, că președintele convoacă acest referendum dintr-un interes strict politic, ca să poată ajuta PNL în campania electorală. Ce mă deranjează la președinte este dubla măsură. Până acum a tot invocat recomandările Comisie de la Veneția atunci când se discutau Legile Justiției. Acum, când Comisia de la Veneția nu recomandă organizarea simultană a referendumului cu alegerile pentru parlamentul european, dl Iohannis nu dă doi bani pe recomandările Comisiei de la Veneția. Eu aș propune, dacă tot insistă dl Iohannis, să se organizeze sâmbătă referendumul, iar duminică să avem alegeri pentru parlamentul european. Asta ca să respectăm atât recomandările Comisiei de la Veneția, cât și decizia CCR”. 

„O risipă de resurse”

Laura Bratosin, preș. org. mun. ALDE Brașov: „Un referendum în acest moment al societății românești este absolut inutil. Societatea românească nu este suficient de determinată să participe la deciziile majore din societate, are o doză mare de blazare și nu crede că exercițiul democratic, acela de a vota, poate schimba cu adevărat cursul istoriei. În plus, referendumul pentru familie a demonstrat o prezență redusă, o lipsă de interes, pe un subiect mult mai aproape de sufletul românilor. În opinia mea, un referendum organizat în aceeași zi cu alegerile europarlamentare, nu este decât o risipă de resurse. Totodată, dorința de creștere a interesului populației pentru justiție nu va genera o prezență mai mare la vot. Sigur că este importantă și întrebarea, însă modul de dezbatere pentru un subiect atât de sensibil, cât și faptul că este în aceeași zi cu europarlamentarele, nu generează decât ipocrizie și nu dorința reală de dezbatere. Așadar, personal nu susțin acest referendum și nici nu cred ca este oportun”.