Totuși, la noapte, trecem la ora de vară

Citiți și:

Schimbarea orei. Anunțul CFR Călători

Deşi Parlamentul European a votat pentru renunţarea la ora de vară (adică trecerea de la ora naturală, aşa-zis „de iarnă”, prin opoziţie, la cea de vară, cu o oră înainte), măsura se va aplica abia din 2021, aşa că deocamdată, România va da ceasurile înainte, duminică, 31 martie, când ora 3.00 va deveni ora 4.00. Şi în Parlamentul României există o propunere legislativă de anulare a practicii de a da ceasurile cu o oră înainte în timpul lunilor de vară, iniţiatorii argumentând are efecte negative asupra sănătăţii. „Potenţialele efecte negative inclusiv asupra sănătăţii populaţiei ale modificării bianuale ale ore au fost subliniate inclusiv la nivelul Parlamentului European, solicitându-se prin vot majoritar o rezoluţie la nivelul Consiliului European pentru revizuirea regimului actual al orei de vară”, precizează iniţiatorul în expunerea de motive, deputatul PMP Marius Paşcan.

Unde se aplică ora de vară

Și în România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care trece ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în ţările UE. Pe continentul european, schimbarea se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Belarusului şi Rusiei. Schimbarea nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar. În unele ţări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui şi de reducerea folosirii luminii artificiale.
Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895. Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.

Cine a introdus prima dată ora de economisire a luminii

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia. La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945. La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie. Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară.
Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află Haiti, în 2017, renunţase ultima dată în 2015; Tonga, în 2016, renunţase în 2002, Chile, în 2016, după ce renunţare în 2015; Mongolia, în 2015, renunţase în 2016, Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012. Alte ţări care au renunţat, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015). Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar, potrivit www.timeanddate.com. China a utilizat experimental ora de vară în perioada 1986-1991. De asemenea, ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

Stres, scăderea capacității de muncă și risc de infarct

Însă, deși numeroase studii realizate în acest sens scot în evidență motivele pentru care trecerea la ora de vară este o acțiune inutilă și ne influențează în mod negativ sănătatea, autorităţile nu ţin cont de acestea. Perturbările produse de schimbarea orei ne dau peste cap ceasul biologic, ne tulbură somnul, pofta de mâncare, diminuează drastic capacitatea de muncă, concentrarea și stările de dispoziţie, cresc nivelul de stres. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Spitalul Barnes Jewish din St. Louis au descoperit o legătură între lipsa de somn și sănătatea mintală. De aici, cercetările au continuat și au scos la iveală creșterea nivelului de stres în condițiile în care pierzi o oră de somn, continuând cu dificultățile de concentrare și învățare cu care ne confruntăm la serviciu/școală. Potrivit unui studiu apărut in publicația New England Journal of Medicine și realizat de specialiștii de la Institutul Karolinska din Suedia, această schimbare crește riscul de infarct miocardic, cu 10%, în prima săptămână de după schimbarea orei. Un studiu australian apărut în 2008 în publicația Sleep and Biological Rhythms a descoperit că riscul bărbaților de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului.