[ViDEO] BRAŞOV. „În închisorile comuniste au murit lângă noi făuritorii Marii Uniri”

Braşoveanul Octav Bjoza (video), preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) şi subsecretar de stat, a afirmat astăzi la Braşov, cu ocazia comemorării Zilei Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1945-1989, că anul 2018 a fost cel în care foştii deţinuţi politici şi deportaţii s-au simţit „cel mai umiliţi” în toată viaţa lor. Octav Bjoza a motivat această afirmaţie prin faptul că nimeni nu i-a întrebat cum văd ei – cei care au suferit prin închisorile comuniste, unde au fost aruncaţi şi oamenii politici, făuritori ai Marii Uniri – celebrarea Centenarului.

Mai mulţi preoţi ortodocşi şi greco-catolici au oficiat o slujbă de pomenire a celor care au trecut în veşnicie după ani de chinuri inimaginabile îndurate pentru că au rămas neclintiţi în credinţa lor creştină şi în aspiraţia lor pentru libertate şi demnitatea naţională. Comemorarea, organizată de Instituţia Prefectului şi Garnizoana Braşov, a strâns în jurul Monumentului Luptătorilor Anticomunişti din Piaţa Teatrului destul de puţină lume – câţiva membri ai AFDPR şi rude ale foştilor deţinuţi politici, reprezentanţii Asociaţiei „15 Noiembrie 1987”, afiliaţi AFDPR, reprezentanţi ai Asociaţiei Veteranilor de Război, ai Asociaţiei „Cultul Eroilor”, ai revoluţionarilor, oficialităţi – subprefectul Adrian Folea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Adrian Gabor, primarul George Scripcaru, reprezentanţi ai partidelor politice şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar al Judeţului Braşov, care au depus coroane şi jerbe de flori, alături de o clasă de liceeni. Militari ai Brigăzii 2 Vânători de Munte au dat onorul, iar fanfara Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă” a intonat Imnul Naţional şo Imnul Eroilor. Așa cum obișnuiește de câțiva ani, Etelka Babeș, văduva eroului-martir L. C. Babeș, a depus ultima o coroniță. Cei din Asociaţia „15 Noiembrie 1987”, condusă de Marius Boeriu, şi din Asociaţia Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşilor Eroilor (ALRUE) Braşov – Decembrie 1989, condusă de Vasile Mardare, au asistat doar, preferând să depună coroane de sâmbătă, chiar în ziua Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia – 9 martie, care din 2011 este prin lege şi Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti. De altfel, preşedintele „novembriştilor” a fost sâmbătă prezent şi la Făgăraş, unde a avut loc comemorarea la Monumentul Rezistenţei Anticomuniste.

„În Anul Centenarului ne-am simţit cel mai mult umiliţi”

„Noi, foştii deţinuţi politici şi deportaţii, ne-am simţit mai umiliţi decât oricând în viaţa noastră de detenţie şi cea care a urmat după eliberare. (…) Întreaga clasă politică, în anul Centenarului, sau a fost lovită de amnezie sau de rea-credinţă, mi-e greu să trag o concluzie în acest sens, dar există o certitudine pentru noi: marii făuritori ai Marii Uniri şi-au găsit sfârşitul lângă noi, în lagărele şi temniţele de exterminare. Este nedrept ca, în Anul Centenarului, nimeni să nu ne întrebe măcar «cum vedeţi şi voi acest Centenar sau poate vreţi să plantaţi şi voi vreun stejar, vreun gorun pe undeva în memoria celor care şi-au găsit sfârşitul lângă voi», a spus subsecretarul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Instaurat în perioada 1945-1989, Octav Bjoza. „Ziua deţinuţilor politici este o zi despre onoare, despre principii de la care nu abdici. O zi a credinţei în Dumnezeu, de care nişte români nu s-au lepădat. Este şi ziua în care celebrăm dragostea de ţară, patriotismul, pentru că până la urmă, de aceea comuniştii au pronunţat condamnări aspre, la închisoare, la muncă epuizantă sperau ca, în felul acesta, să obţină înfrângerea unor oameni, dar aceştia nu s-au lăsat învinşi. Mă întreb, uneori, câţi dintre noi am avea tăria de caracter a acelor oameni, câţi dintre noi am refuza să colaborăm şi câţi am ajunge la compromisuri cu asupritorii. Poate că am fi mai mulţi dacă ne-am gândi la deţinuţii politici dintre 1944-1989. (…) În numele celor care au pus umărul, din închisori, la obţinerea libertăţii noastre nu trebuie să uităm şi trebuie să le mulţumim pentru tot ce au făcut pentru noi. Şi, mai ales, să nu-i uităm”, a spus, în discursul său, subprefectul de Braşov, Adrian Folea.

Octav Bjoza a explicat că Monumentul are înscrisă pe el o Roză a vânturilor corespunzând şi geografic locurilor în care au fost amplasate cele mai mari închisori şi lagăre de muncă forţată în care au fost torturaţi şi mii chiar ucişi. 

„În urmă cu 60-70 de ani, nu am reuşit să împiedicăm instaurarea comunismului pe aceste meleaguri, n-am reuşit să împiedicăm colectivizarea agriculturii, naţionalizările, epurările şi câte şi mai câte nenorociri care s-au abătut asupra acestui neam. Dar, prin atitudinea noastră, am demonstrat cu certitudine că, în această ţară, nu toţi am fost nişte laşi şi nişte lingăi ai partidului comunist şi ai Moscovei. Au existat bărbaţi şi femei care, atunci, când a fost vorba de salvarea demnităţii acestui neam, nici chiar jertfa supremă nu li s-a părut a fi prea mult. Ne aflăm aici, în fața acestui monument și trebuie să ne imaginăm zecile de mii de morminte necunoscute nouă, nici până în ziua de astăzi. Noi am construit barajul de la Bicaz, noi am construit combinatele chimice de la Onești Borzești, acum or fi malluri acolo, și acolo am lăsat sute de morți. Noi am construit din Balta Brăilei Delta Dunării, noi am făcut canalele de irigații din Bărăgan. Noi am tăiat iarna, cu picioarele în apă, stuf la gurile Dunării și peste tot am lăsat sute și sute de morți îngropați mișelește în miez de noapte între orele 1 și 2, fără cruce, fără lumânare, fără preot, fără nimic. Este trist că aceste ultime jaloane în ale moralei sunt în continuare, inclusiv în ultimii 30 de ani, umilite, terfelite sub diverse forme de întreaga clasă politică. (…) În anul Centenarului care a trecut, nimeni nu ne-a întrebat «măi, cum vedeţi acest Centenar», ca şi cum nici nu am exista”, a spus, în alocuţiunea sa, Octav Bjoza.