Numărul dosarelor trimise în judecată de DNA s-a înjumătățit în 2018 comparativ cu 2017

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au trimis spre judecată 196 de dosare (inclusiv acorduri de recunoaștere a vinovăției), anul trecut, cu aproape jumătate mai puțin decât în 2017, când au fost 381 de rechizitorii. Din cele 196 de dosare penale, 12 cauze au fost la Brașov, unde s-au înregistrat 65 de inculpați, dintre care 6 persoane juridice și 8 arestați preventiv, potrivit g4media.ro.

Șeful interimar al DNA, Călin Nistor, a caracterizat anul 2018 ca fiind unul „de răscruce, atipic, cu provocări deosebite”, amintind de plecarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea instituției.
Potrivit informațiilor furnizate de DNA, media dosarelor pe care un procuror le-a avut de soluționat în 2018 a fost de 84 cauze. Dintre acestea, un procuror a reușit să soluționeze, în medie, jumătate dintre ele (45 de dosare). Astfel, stocul de dosare nesoluționate a scăzut de la 6.078 (cât era la sfârșitul anului 2017) la 4.283 (sfârșitul anului 2018).
DNA își justifică activitatea cu mult mai slabă față de anii precedenți printr-o serie de schimbări care au avut loc în ultima vreme și care au afectat considerabil activitatea procurorilor.
Scăderea numărului de sesizări primite de procurori de la persoane fizice, juridice sau instituții publice s-ar afla printre factori. Astfel, în 2018 au fost 1.513 sesizări, în scădere cu 18% față de anul 2017, cu 47% față de anul 2016 și cu 54% față de anul 2015, când s-au primit 3.305 sesizări.
Modificările aduse legilor justiției și pronunțarea unor decizii ale Curții Constituționale care au afectat activitatea DNA ar reprezenta un alt factor.
De asemenea, înființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a redus competențele DNA care a fost nevoită să transmită SÎIJ nu mai puțin de 275 de dosare.
„Tot ca urmare a înființării acestei structuri, s-a creat o practică neunitară în legătură cu participarea procurorilor DNA în cauzele cu magistrați trimise în judecată înainte de data de 23.10.2018, ceea ce a ridicat unele probleme în modul de organizare a activității judiciare, în condițiile în care unele instanțe au apreciat că ele trebuie soluționate cu participarea procurorilor DNA, iar altele cu participarea procurorilor din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, se explică în sinteza făcută publică de DNA.

DNA se confruntă cu deficit de personal

Creșterea limitelor de vechime ca procuror pentru numirea în DNA de la 6 ani la 10 ani este o altă cauză care a adus probleme serioase instituției. Acest fapt a determinat încetarea delegării a 15 procurori din DNA și reprezintă un obstacol în identificarea și recrutarea procurorilor care să își desfășoare activitatea în DNA.

„A fost modificată procedura de numire a procurorilor în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în sensul că numirea acestora se va face la propunerea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma concursului organizat în acest sens, care va presupune, printre altele, și un interviu transmis în direct, ceea ce ar putea constitui argumente de natură a descuraja participarea procurorilor la această procedură. În anul 2018, nu s-a realizat un astfel de concurs. Fluctuația de personal (reprezentată de încetarea raporturilor de muncă față de 68 de persoane în anul 2018) și schema incompletă (90% posturi ocupate la sfârșitul anului 2018), continuă să fie o vulnerabilitate în organizarea eficientă a activității”, se explică în sinteza raportului de activitate.