Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA

Laura Codruţa Kovesi a depus, în luna decembrie 2018, o plângere la CEDO, în care arată că i-au fost încălcate mai multe drepturi atunci când a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA, în urma deciziei Curţii Constituţionale din mai 2018. „Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute înConvenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională. Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de «intervenientă» pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea. Decizia Curţii Constituţionale nu a putut fi contestată, inexistenţa unei căi de atac fiind stabilită de însăşi motivarea deciziei Curţii Constituţionale. Astfel, am reclamat şi faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva deciziei Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituţională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanţiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern «un recurs efectiv”, un temei de drept şi o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestaţie privitoare la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiţiei şi decise de Curtea Constituţională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, a declarat Laura Codruţa Kovesi în răspunsul pentru G4media, dat prin intermediul Biroului de presă al Parchetului general.

Demisă la presiunea CCR

Pe 9 iulie anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, după ce a fost obligat în acest sens de Curtea Constituţională. În martie 2018, Secţia pentru procurori a CSM, în motivarea avizului negativ dat solicitării ministrului Justiției de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a invocat faptul că în cuprinsul cererii de revocare nu s-a facut referire la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate, nefiind specificată componenta managerială vizată. „Secția pentru procurori constată că dispozițiile art. 51 al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor instituie un cadru legal privind revocarea din funcțiile de conducere, stabilind nu doar situațiile în care această poate interveni și titularii propunerii, ci și aspectele ce trebuie analizate cu ocazia verificării celor patru componente manageriale: «organizarea eficientă a activității, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilității și aptitudinile manageriale». (…) Se constată că, în cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltării celor 20 de motive, nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate, nefiind specificată expres componentă managerială vizată”, se arată în motivare.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, anunţa la finalul lunii februarie 2018 declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului sef al DNA pentru „acte și fapte de netolerat într-un stat de drept”.

Citiți și:

Anca Jurma nu mai vrea să fie șefa DNA

Update. Laura Codruţa Kovesi: „Corupția poate fi învinsă, nu abandonaţi!” 

Update. „Corupția afectează viața fiecărui cetățean și dezvoltarea României”

Update. Decizia de revocare, publicată în Monitorul Oficial. Klaus Iohannis o revocă pe L.C. Kovesi