BRAȘOV. Violența în familie – drepturile victimelor și obligațiile polițiștilor și procurorilor

Violența în familie este unul dintre fenomenele pe care polițiștii brașoveni încearcă să-l combată venind periodic cu informații despre cum pot acționa victimele sau apropiații acestora.

„Pentru ca o persoană care trăiește într-o relaţie în care este abuzată și agresată de partener să își poată mobiliza resursele interioare, energia și abilităţile, pentru a se proteja, are nevoie să înţeleagă și să se convingă că a fost prinsă într-un proces de victimizare, să primească informaţie despre ce este violenţa în relaţie, despre tacticile abuzatorilor și să înţeleagă efectele și strategiile ei de supravieţuire”, au explicat reprezentanții Poliției Județene Brașov.

Potrivit acestora, poliția se poate sesiza din oficiu în cazul conflictelor familiale, precum și în urma unui apel telefonic sau ca urmare a unei sesizări verbale făcute direct la agentul de poliție de siguranță publică și patrulare.

„De asemenea, victima trebuie să ştie că poate sesiza cu plângere prealabilă penală organul de cercetare penală sau procurorul. Dreptul de a depune o astfel de plângere are caracter personal şi aparţine părţii vătămate. Plângerea penală prealabilă poate fi depusă şi de un mandatar, caz în care procura trebuie întocmită special pentru acest scop şi trebuie să rămână anexată la plângere pe parcursul procedurilor”, au precizat polițiștii brașoveni.

Pe de altă parte, așa cum se și întâmplă în multe cazuri, victima poate retrage plângerea, situație în care se stinge acțiunea penală începută, inclusiv atunci când aceasta a pornit din oficiu.
Prin urmare, victima decide dacă agresorul va răspunde sau nu penal pentru faptele sale.

Conform dispoziţiilor legii, procurorii, ofiţerii şi agenţii de poliţie au obligaţia de a încunoştinţa victimele infracţiunilor cu privire la serviciile şi organizaţiile care asigură consiliere psihologică sau orice alte forme de asistenţă, în funcţie de necesităţile acestora.

De asemenea, trebuie să le informeze cu privire la organul de urmărire penală la care pot face plângere, cu privire la dreptul la asistenţă juridică şi la instituţia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept, condiţiile şi procedura pentru acordarea asistenţei juridice gratuite, drepturile procesuale ale persoanei vătămate şi ale părţii civile și condiţiile şi procedura pentru acordarea compensaţiilor financiare de către stat.

Nu în ultimul rând, victimele au dreptul de a fi informate, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, cu privire la punerea acestuia în libertate în orice mod, conform Codului de procedură penală.

Informaţiile trebuie aduse la cunoştinţă victimei de către procurorul, ofiţerul sau agentul de poliţie la care victima se prezintă, în scris sau verbal, într-un limbaj pe care aceasta îl înţelege (dacă victima este cetăţean român aparţinând unei minorităţi naţionale, i se pot aduce la cunoştinţă informaţiile în limba sa maternă). Îndeplinirea acestor obligaţii legale se consemnează într-un proces-verbal care se înregistrează la instituţia din care face parte procurorul, ofiţerul sau agentul de poliţie la care se prezintă victima.