BRAŞOV. 15% dintre angajaţii spitalelor din municipiu au salariile diminuate cu sute de lei

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a afirmat că, în condiţiile în care salariile din sistemul sanitar sunt afectate ca urmare a aplicării legislaţiei privind încadrarea în procentajul de 30% la nivelul administraţiei judeţene, astfel că unii dintre angajaţii din sănătate şi asistenţă socială au primit salarii diminuate, nu se poate vorbi despre un management eficient în sistemul sanitar din municipiu. „Noi facem investiţii în modernizarea reţelei sanitare, dar problema salarială generează nemulţumiri şi nu putem vorbi în aceste condiţii de un management eficient şi integrat la nivelul unităţilor sanitare. Încă din momentul în care au apărut prevederile legale privind plafonarea sporurilor, noi am făcut demersuri la Guvernul  României, anunţând că, practic, ne este imposibil să aplicăm noile reglementări. Acum, norocul nostru este că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului nu a finalizat procedurile de acreditare, astfel că pentru această instituţie se poate acorda un spor de 15%, dar când obţine documentele amintite, vom avea mari probleme”, a declarat Veştea.

Greu de luat decizii care să fie şi legale, şi morale

Consiliul Judeţean administrează unităţile sanitare cu paturi din municipiu, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Spitalul Clinic de Copii, Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase. şi Unitatea de Asistenţă Medico-Socială de la Sânpetru, fiind ordonatorul principal de credite al acestora. Potrivit noilor prevederi legale, la nivelul ordonatorilor principali de credite, „suma sporurilor, compensaţiilor premiilor, indemnizaţiilor, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite, trebuie să nu depăşească 30% din suma salariilor de bază, (…) şi a indemnizaţiilor lunare, după caz”. În principal, pentru a se putea încadra în procentajul transmis de Consiliul Judeţean, managerii unităţilor sanitare au hotărât în comitetul director acordarea sporurilor de condiţii de muncă la limita minimă prevăzută în regulament, diminuarea procentelor aferente sporurilor de gardă, neacordarea unor sporuri pentru unele categorii de personal sau diminuarea celor aferente personalului TESA. „Pentru managerii spitalelor a fost extrem de dificil să ia deciziile legale, corecte, dar şi morale, în aşa fel încât veniturile nete ale angajaţilor să nu fie diminuate”, a declarat Adrian Veştea.
Acesta a mai spus că în unităţile sanitare de monospecialitate (Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Unitatea de Asistenţă Medico-Socială de la Sânpetru) încadrarea în procentajul repartizat de Consiliul Judeţean este aproape imposibilă, pentru că este vorba de sporuri cuprinse între 35% şi 70% (pentru personalul de specialitate din secţiile de neurologie şi psihiatrie) şi între 55% şi 85% (pentru personalul de specialitate din secţiile de pneumoftiziologie).

Peste 600 de infirmiere şi îngrijitoare primesc cu până la 500 lei mai puţin

„S-au purtat discuţii cu managerii tuturor instituţiilor subordonate să menţină veniturile nete pentru personalul care nu a beneficiat de o majorare a salariului începând cu data de 1 martie. Totuşi, prin aplicarea noilor prevederi legale referitoare la sporuri, au apărut dezechilibre faţă de veniturile nete aferente lunii februarie. În condiţiile în care regulamentul sporurilor impune acordarea unui singur spor (personalul beneficiind până în luna februarie de două sporuri), pentru angajaţii care de la 1 martie nu au beneficiat de majorări salariale, veniturile nete au fost diminuate cu sume cuprinse între 200 lei şi 800 lei. În această situaţie se regăsesc aproximativ 15% din totalul de 4.662 de salariaţi din unităţile sanitare şi de asistenţă medico-socială din subordinea Consiliului Judeţean”, a explicat Veştea.
Potrivit datelor preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, faţă de luna februarie, veniturile nete pentru aproximativ 662 de infirmiere şi îngrijitoare au fost diminuate, de la data de 1 martie, cu sume cuprinse între 200 lei şi 500 lei, ca urmare a reducerii sau eliminării unor sporuri.

Scădere dramatică pentru farmacişti, psihologi, asistenţi sociali

De o scădere dramatică a veniturilor nete, de la 500 lei la 800 lei, „beneficiază”, şi salariaţii care sunt încadraţi pe posturi precum biolog, biochimist, farmacist, psiholog sau asistent social. Chiar şi pentru personalul care, începând cu data de 1 martie, a beneficiat de creşterea salariului, cum este cazul asistentelor medicale care au studii superioare, s-au identificat scăderi ale veniturilor nete, pentru că majorarea nu a putut compensa diminuarea sau eliminarea sporurilor. Totodată, ca urmare a acordării la limita minimă a sporurilor pentru condiţii de muncă în cazul personalului auxiliar din UPU şi ATI, diminuarea veniturilor nete faţă de luna februarie a fost una drastică.

Medicii şi asistentele se solidarizează cu cei de la „munca de jos”

Chiar dacă nu au pierdut la salariu, ba chiar au câştigat, deşi nu la nivelul trâmbiţat de guvernanţi, medicii şi asistentele s-au solidarizat cu colegii lor de muncă. Unii, cum este cazul celor de la Unitatea de Asistenţă Medico-Socială din Sânpetru, au cedat din sporurile lor pentru ca angajaţilor de la „munca de jos” să nu le scadă veniturile. La Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie sprijinul, la fel de important, este unul moral. „Medicii și asistentele au salarii bune, chiar dacă s-au redus sporurile, dar oamenii cu care lucrăm – infirmiere, brancardieri, psihologi – primesc mai puțin bani deoarece li s-au redus sporurile și nici nu le-au crescut salariile. Este inuman ca o infirmieră de la Psihiatrie să primească 1.200 de lei – 1.300 de lei, mai ales că ele sunt în prima linie, ele lucrează cu pacienții violenți, primesc picioare în burtă și sunt lovite de aceștia… Noi ne vom solidariza cu acest protest, pentru că nu este normal să se întâmple așa ceva”, au spus medicii din cadrul spitalului amintit. De altfel, la protestul spontan ce a avut loc luni în faţa secţiei de pe Eminescu au participat şi asistente.

Ce soluţii are Ministerul Sănătăţii

Ministerul Sănătăţii a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că a emis o circulară către direcţiile de sănătate publică, prin care acestea au fost mandatate să transmită tuturor unităţilor sanitare din ţară că pot să acorde stimulente din venituri proprii, conform prevederilor Legii 95/2006, pentru personalul al cărui venit calculat pentru luna martie 2018 se situează sub venitul lunii februarie al acestui an. „Este o soluţie de moment, astfel încât, respectând legea în vigoare, luna aceasta să nu existe personal în sistemul sanitar care să aibă venituri diminuate faţă de luna trecută”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii.
O soluţie pe termen lung pentru echilibrarea veniturilor din sistemul de sănătate şi eliminarea situaţiilor în care veniturile anumitor categorii de personal se situează sub nivelul celor din luna februarie 2018, va fi identificată după obţinerea unei situaţii exacte a salariilor acordate pentru luna martie în toate unităţile sanitare.