BRAȘOV. Cine poate fi învinovățit pentru recenta creștere a inflației? Opiniile unora dintre politicienii brașoveni
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, invitat săptămâna trecută să participe la ședința Comisiei economice a Senatului pentru a oferi explicaţii în privinţa creşterii inflaţiei, a arătat că adevărata inflaţie a fost „ecranată” de măsurile fiscale care au fost luate în ţara noastră. „Am avut o inflaţie negativă în cea mai mare parte, cam jumătate din 2017, ca şi în 2016, dar cum vă spuneam, scuzaţi cuvântul că poate nu este cel potrivit, adevărata inflaţie a fost ecranată de măsuri fiscale, reducerea TVA. Dacă am calcula rata inflaţiei fără impactul fiscal ea nu a fost atât de negativă ca să spunem aşa în prima jumătate a anului trecut. A fost chiar pozitivă. Aceştia sunt factori exogeni”, a explicat Mugur Isărescu. În momentul de faţă, BNR nu are o viziune optimistă cu privire la inflaţia din acest an, dar nici una pesimistă, ci una realistă. „Încercăm să fim realişti. Suntem prudenţi. Prezentările noastre şi previziunile noastre sunt prudente şi ele sunt condiţionate, într-adevăr de capacitatea ca noi, dar şi alte instituţii ale statului să controleze riscurile care ne pândesc”, a precizat oficialul BNR. Rata anuală a inflaţiei a fost de 3,3%, la finalul anului 2017. În luna februarie 2018, rata anuală a inflației a crescut la 4,7%, de la 4,3%, în luna ianuarie 2018, înregistrând cel mai mare nivel din iunie 2013, atunci când a fost 5,37%, potrivit Institutului Național de Statistică. În comparaţie cu luna ianuarie 2018, prețurile de consum au crescut cu 0,3% în luna februarie 2018. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5%, de la 3,2%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2018.
Vă prezentăm câteva opinii pe marginea acestui subiect.
„Nu BNR e de vină, ci politicile guvernării PSD-ALDE”
Adrian Veștea, președinte al CJ Brașov, președinte PNL Brașov: „Nu Banca Națională este generatoare de inflație, în acest caz. Prin definiție, inflația este un dezechilibru economic caracterizat de creșterea generalizată a prețurilor într-o țară și de scăderea, în același timp, a puterii de cumpărare a monedei naționale a acelei țări. Este ceea ce se întâmplă la noi în țară. Însă nu Banca Națională a României a determinat creșterea prețurilor și scăderea puterii de cumpărare, ci politicile iresponsabile ale guvernării PSD-ALDE. De altfel, refuzul senatorilor PSD de a participa la ședința Comisiei economice din Senat, dedicată evoluției inflației în România și implicațiilor acesteia asupra economiei naționale este, după părerea mea, o recunoaștere implicită a vinovăției actualilor guvernanți. Sau mai poate însemna că pur și simplu subiectul nu prezintă interes pentru ei, nu le pasă că România a înregistrat cea mai accelerată creștere a inflației dintre statele Uniunii Europene. Guvernarea PSD-ALDE este cea care a cauzat, în mod direct, scumpirea carburanților, prin reintroducerea supraaccizei, determinând astfel majorări de prețuri la toate produsele, prin haosul pe care l-a generat așa-zisa «revoluție fiscală» și prin modelul de creștere economică bazat pe consum din import. Acest model a dus, de altfel, și la majorarea deficitelor – cel de cont curent și cel comercial – și, pe cale de consecință, la deprecierea monedei naționale și la scăderea puterii de cumpărare a polulației. Cum se poate ca într-o guvernare care se laudă cu o creștere economică record să avem cea mai accelerată mărire a ratei inflației și să devenim țara cu cea mai săracă populație din Uniunea Europeană este o întrebare la care guvernanții refuză sistematic să răspundă”.
„Am avut crize europene la produse de bază”
Viorel Chiriac, deputat PSD Brașov, președinte executiv PSD Brașov: „
Da, așa este! Dacă Executivul nu ar fi luat anumite măsuri, traiectoria inflației ar fi fost alta. Dar nu așa cum credeți, ci ar fi putut fi cu adevărat mare. Guvernul a venit cu anumite măsuri care au diminuat drastic efectul pe care factorii externi l-ar fi putut avea asupra creșterii prețurilor. Cum această creștere a inflației este calculată, după metodele BNR, prin raportare la prețurile de acum un an, să vedem ce s-a întâmplat de atunci. Am avut crize europene la produse de bază precum ouă (vă mai amintiți criza fipronilului sau a cea a infestării cu salmonella?), unt, legume sau fructe. Prin scheme de plăți în agricultură, plata subvențiilor la timp, măsuri pentru stimularea producției interne de lapte, carne, tomate, ouă, efectele negative au fost mult diminuate. Este și o acțiune a Guvernului care a generat indirect o ușoară inflație, combaterea evaziunii de pe piața legumelor și fructelor, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor în domeniu. Creșterea accizelor nu a generat decât o creștere cu 0,3% a prețurilor. Mai este un aspect, acela al creșterii veniturilor românilor. Odată ce și-au permis cheltuieli mai mari, s-au orientat către produse din game superioare, ceea ce a contribuit la o creșetere a prețurilor generale din statistici. Ar mai fi factori externi, precum creșterea prețului la petrol sau liberalizarea unor tarife la energie. Nu trebuie neglijate nici mesajele BNR care generează uneori așteptări inflaționiste”.
„BNR are ca obiectiv menținerea prețurilor”
Daniel Zamfir, senator PNL Brașov: „Inflația este generată atât de politică monetară cât și de cea fiscală, adică, de acțiunile Guvernului dar și de cele ale BNR. Întotdeauna ni s-a prezentat băiatul bun, BNR-ul care face numai lucruri bune și îl mai și trage de urechi pe băiatul rău, care e Guvernul. Dincolo de politicile, de multe ori neinspirate ale guvernelor din toți acești ani, să nu uităm că BNR are ca obiectiv menținerea prețurilor, deci inflația. Or, când ținta de inflație nu e atinsă, BNR nu are nici o răspundere? Ba mai mult, deși în perioada 2009-2012 nu a atins în nici un an ținta de inflație au încasat bonusuri consistente. Cine și după ce criterii evaluează performanța BNR? În fața Parlamentului nu dă socoteală, Curtea de Conturi nu o controlează, declarațiile de avere ale membrilor săi sunt la secret, nu răspund nici civil, nici penal pentru activitatea de politică monetară! Sigur că și politicile fiscale ale Guvernului au dus la creșterea inflației, dar să vă dau un exemplu: masa monetară a crescut din august 2016 până în august 2017 cu 8.7%! Atunci inflația era 1.5%, iar în august 2017 era 4,5%!”
„Vinovatul este PSD!”
Gabriel Andronache, deputat PNL Brașov: „Vinovatul este PSD. Nu putem exclude din această afirmație nici ALDE. Ambele partide au susținut și implementat un program de guvernare aberant care acum își produce efectele reale: generează inflație, care este mult mai mare decât creșterile de venituri, creează dezechilibru în sistemul de pensii (contribuția pentru pilonul II este mai mică în ciuda promisiunilor guvernamentale că nu va scădea), deficitul bugetar este mult mai mare, etc. Minciuna are picioare scurte!”.
„PSD-ALDE-UDMR se simt cu musca pe căciulă”
Mara Mareș, deputat PNL Brașov: „Este evident că între revoluția fiscală făcută de PSD și creșterea ratei inflației există o legătură cauzală directă. La audierile din Comisia Economică a Senatului, Guvernatorul BNR a spus, practic, că atât timp cât nu s-a umblat la codul fiscal, inflația a fost redusă și stabilă. Și că BNR a trebuit să crească dobânda de politică monetară ca reacție la politica fiscală confuză și la modificările codului fiscal. Pe de altă parte, PSD-ALDE-UDMR nu au participat la ședința Comisiei Economice, ceea ce arată, fără îndoială, că se simt cu musca pe căciulă. Să fim realiști: își poate închipui cineva că este posibilă o discuție economică serioasă între niște personaje precum Liviu Dragnea sau Olguța Vasilescu, pe de o parte, și guvernatorul BNR, pe de altă parte? În mod categoric, nu. Cât timp Dragnea va conduce guvernul, indiferent de câte creșteri salariale vor face, puterea de cumpărare va scădea, dobânzile vor urca, inflația va crește iar leul se va deprecia față de euro. Cu asta avem de-a face!”
„Coaliția PSD-ALDE distruge credibilitatea noastră externă”
Tudor Benga, deputat USR Brașov: „Coaliția PSD-ALDE și iresponsabilitatea lor bugetară și fiscală sunt principalii vinovați. Pe de o parte am avut creșteri anormal de rapide a cheltuielilor salariale in sectorul bugetar dar asta fără nici un fel de legătură cu o creștere similară a productivității. Toți ne dorim creștere, dar e important să vedem și rezultate, adică servicii îmbunătățite ale statului, în sănătate sau infrastructură, în administrație publică, or, deocamdată nu vedem nimic din toate astea. Pe de altă parte, dezastrul numit «Revolutia Fiscală» a slăbit masiv încrederea agenților economici și a creat dezechilibre fiscale majore. Drama României este că deși conjunctura economică externă i-ar fi putut fi foarte favorabilă, coaliția PSD-ALDE distruge credibilitatea noastră externă, dinamiteaza încrederea mediului de afaceri, reduce investițiile la niveluri record, adâncește deficitele la niveluri nemaivăzute de la precedenta criză și ne face astfel tot mai vulnerabili pentru viitor”.
„Politică de guvernare foarte slabă a guvernelor PSD-ALDE”
Radu Hossu, activist civic în Brașov: „Măsurile de creștere salarială în zona bugetară, plus creșterea salariului minim pe economie, care a obligat inclusiv angajatorii privați să mărească salariile, au dus la un surplus de bani în piață, iar piața s-a auto-reglementat, prin creșterea inflației. Bani mai mulți = cerere mai mare = prețuri mai mari. De fapt, cei mai afectați de aceste creșteri ale guvernului «social-democrat» afectează în primul rând zona defavorizată a cetățenilor, în speță cei ce beneficiază de asistență socială și pensionarii pe care-i mint cei de la guvernare că sunt de partea lor. Măsurile fiscale au avut și ele un impact asupra prețurilor, mai ales în zona antreprenorilor interni. Toți acești factori observabili empiric – e nevoie să mergem într-un magazin sau într-o benzinărie să vedem aceste modificări – sunt din cauza politicii de guvernare foarte slabă a guvernelor PSD-ALDE”.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.