[ViDEO] BRAŞOV. Aeroportul de la Ghimbav ar putea fi funcţional în vara anului 2020 dacă…

Dacă nu vor fi piedici de ordin birocratic, Aeroportul Internaţional Ghimbav-Braşov ar putea fi funcţional, iar primul avion să-şi ia de aici zborul, undeva la mijlocul anului 2020, este de părere noul coordonator al proiectului, Alexandru Anghel, angajat de puţin timp la cabinetul propriu al preşedintelui de Consiliu Judeţean Braşov. 

Astăzi, în conferinţa de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, ne-a prezentat stadiul proiectului, al strategiei privind continuarea construcției, precum şi pe Alexandru Anghel.   

„Este un proiect pe care ni-l dorim cu toţii, nu este unul la nivel declarativ. Aş dori ca toţi factorii implicaţi să conştientizeze de necesitatea lui. Avem suportul financiar şi avem persoanele pregătite. Ne bazăm şi pe experienţa domnului Anghel, care a defăşurat cele mai ample lucrări în domeniu. Am apelat la un consultant extern, care ne va ajuta atât pe partea tehnică, cât și cea economică. Contractarea se va face sub supravegherea Autorității Naționale de Achiziții Publice. Acum evaluăm partea tehnică. Sunt depuse şase oferte, fiecare cu peste 500 de pagini. În luna aprilie vom avea evaluările finalizate şi vom primi ultimul raport, după care vom putea trece la partea economică. În cursul lunii mai vom desemna câştigătorul şi vom semna contractul. Tot în această perioadă avem în derulare partea de dirigenţie de şantier, iar marţea viitoare este termen pentru depunerea ofertelor pentru creditul pe care îl vom accesa pentru finalizarea Aeroportului”, a precizat Veştea. 

Pot apărea dificultăţi de ordin birocratic

Inginer de aviaţie, cu studii post universitare în managementul afacerilor şi vastă experienţă în domeniul aeroportuar, Alexandru Anghel s-a angajat să ducă proiectul până la capăt. 

A fost manager de proiect la Aeroportul Iaşi, finalizat în termen de doi ani, cu încadrare în bugetul alocat.

„Din experienţă vă spun că se poate face acest aeroport până în anul 2020. Eu am lucrat ca manager de proiect şi la Aeroportul Iaşi, care a fost finalizat în doi ani şi s-a încadrat în bugetul obţinut din fonduri europene. În ceea ce priveşte aeroportul de la Braşov, ne dorim ca, la momentul finalizării, să avem şi studii de piaţă foarte clar efectuate, iar firmele de transport să aibă deja pregătite destinaţiile, să existe protocoale cu instituţiile – vamă, trafic aerian, trebuie înființat un punct de frontieră, pentru care este necesară o Hotărâre de Guvern etc. Pe lângă partea de investiţie, în spate sunt multe alte activităţi, iar toate procedurile trebuie să fie puse la punct, astfel încât lucrurile să funcţioneze ca şi cum Aeroportul ar exista de zece ani. Mai mult, când va fi inaugurat aeroportul, să avem şi biletele vândute pentru primul zbor”, a precizat Anghel.

Anghel este conştient că va întâmpina greutăţi din punct de vedere birocratic, dar speră să le depăşească şi să se încadreze în timpul propus pentru finalizarea proiectului. Dintre dificultăţile pe care le-ar putea întâmpina a punctat contestarea licitaţiilor (procedură care prelungeşte, de regulă, timpul de acţiune) şi tărăgănarea avizelor care trebuie obţinute din afara Consiliului Judeţean Braşov. De asemenea, trebuie făcute demersuri pentru ca ROMATSA – abilitată să asigure traficul aerian, să asigure personalul pregătit corespunzător. 

Potrivit sursei citate, s-a făcut deja o adresă către MAI, pentru a se pune la punct o Hotărâre de Guvern, în vederea asigurării şi relocării la Braşov de personal specializat pentru înființarea punctului de frontieră și asigurarea de personal specializat.

Primarul din Ghimbav refuză semnarea unui aviz 

Şi pentru că tot a venit vorba de dificultăţi întâmpinate în afara Consiliului Judeţean Braşov, primarul oraşului Ghimbav, Toma Dorel, este unul dintre cei care nu vor să semneze documentaţia specifică, mai exact, avizul de oportunitate. 

„Am trimis documentele din luna noiembrie la Primăria Ghimbav, au fost puse toate semnăturile, în afara uneia, de la un domn care nu ştiu de ce nu vrea să semneze. Nici nu putem lua legătura cu el să ni se comunice motivul refuzului. Nu sunt procesoman, dar nu mai știu ce să fac. Am rugat să ni se dea avizul de oportunitate. Avem o adresă de la Primăria Ghimbav prin care ni se precizează că secretarul şi arhitectul oraşului au semnat. Viceprimarul nu are drept de semnătură. Am fost de fiecare dată acolo când am fost invitaţi. Eu, vicepreşedintele Adrian Gabor, secretarul judeţului, directorii din Consiliul Judeţean am mers cu toţii la Ghimbav, la invitaţia domunului primar, dar tocmai el nu a venit la întâlnire. Sper să înţeleagă că Aeroportul nu este al meu, nici al Consiliului Judeţean, ci este al comunităţii”, a declarat Veştea.

Avizul de oportunitate, blocat de primarul Ghimbavului Dorel Toma, este necesar pentru elaborarea Planului de Urbanism Zonal. 

Glumind, preşedintele a sugerat că poate nu ar fi o idee rea să fie pichetat sediul Primăriei Ghimbav, chiar sub fereastra primarului ghimbăvean: „Iau și eu niște cetățeni și mergem la Ghimbav să facem un miting, poate aşa îl convingem să semneze”. 

Primarul Toma Dorel nu a putu fi contactat pentru un punct de vedere. 

Soluţia Ministerului Transporturilor

Ieri a sosit la instituţiile din Braşov şi răspunsul Ministerului Transportului la memoriul adresat de autorităţile braşovene referitor la includerea construcţiei aeroportului în Master Planul General de Transport al Românie. Însă, după cum a spus Veştea, este doar un act informativ, pentru că nu se potriveşte cu planurile şi termenii administraţiei judeţene, care a decis să realizeze aeroportul prin eforturi financiare proprii, astfel încât să nu depindă de surse de finanţare externe. 

În documentul transmis de Ministerul Transportului este specificat faptul că „dezvoltarea aeroportului Braşov este condiţionată de negocierea cu Comisia Europeană şi cu planificarea investiţiei în perioada de programare 202-2030. În intervalul 2014-2020, autorităţile locale/judeţene din Braşov vor elabora Strategia de dezvoltare a aeroportului din Braşov conţinând ca indicatori de monitorizare: valoarea investiţiilor şi numărul locurilor de muncă create în acest interval. Indicatorii îndepliniţi sunt condiţie pentru obţinerea finanţării în 2020-2030”.

 citiţi şi

 BRAŞOV. Motivul pentru care Adrian Veştea este convins că va fi votat pentru încă un mandat la conducerea Consiliului Judeţean

  BRAŞOV. Consiliul Judeţean este nevoit să se împrumute iar de la bănci. Cum argumentează Adrian Veştea?

Ataşat, declaraţia completă a managerului de proeict Alexandru Anghel (video 1) şi un mesaj de la Adrian Veştea pentru primarul din Ghimbav, Dorel Toma (video 2)