BRAȘOVUL e unul dintre județele câștigătoare la migrația internă

Anul trecut, în țara noastră s-a stabilit un record. Conform Institutului Național de Statistică (INS), 389.000 de oameni și-au schimbat domiciliul dintr-o localitate a României în alta, tot din România, potrivit unei analize publicate de pressone.ro. Este cea mai mare migrație internă din 1991 încoace. Iar situația este și mai impresionantă dacă luăm în calcul două lucruri. Populația totală a României e în scădere constantă, an după an. Prin comparație cu statisticile de acum un deceniu sau două, migrează dintr-o localitate în alta mai mulți români, dar dintr-un total mult mai mic. Conform INS, „schimbarea domiciliului se consideră efectuată la data când organele de poliție au înscris mențiunea de schimbare a domiciliului în actul de identitate”.

În alte cuvinte, dacă te-ai născut în Bacău, te-ai stabilit la Cluj acum un an și de atunci locuiești în chirie, adresa din cartea ta de identitate este tot cea din Bacău și, potrivit statului român, nu ți-ai schimbat domiciliul. Numărul de 389.000 de oameni nu cuprinde, așadar, întreaga migrație internă. Doar 10 județe, din totalul de 41, sunt pe câștig. Celelalte 31 de judeţe au pierdut locuitori. Pe plus se află: Arad, Bihor, BRAȘOV, Cluj, Constanța, Giurgiu, Iași, Ilfov, Sibiu, Timiș. Județele cu cele mai mari pierderi sunt cele din sudul Moldovei și din nordul Munteniei (Galați, Vaslui, Brăila), dar și Teleorman și, oarecum surprinzător, municipiul București. Este al nouălea an consecutiv în care numărul celor care se stabilesc în Capitală este mai mic decât numărul celor care pleacă de acolo în alt oraș din România. 2016 nu este un accident. Așa s-a întâmplat fiecare dintre ultimii 10 ani, existând doar 10 județe care oscilează, adică sunt ani în care câștigă și ani în care pierd locuitori. Pentru celelalte 32 de județe (inclusiv Capitala), ești fie câștigător an de an (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Giurgiu, Ilfov, Sibiu și Timiș), fie în continuă și neîntreruptă reducere de populație (Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș,  Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, plus municipiul Bucureşti).

Cele 10 judeţe care câştigă din migraţia internă

INS are date din 1991 până în 2016 inclusiv, care arată că fenomenul este extrem de solid și îndelungat: Arad, Sibiu și Timiș au crescut fără întrerupere de la Revoluție încoace (!); Bihor a crescut 25 de ani din 26; Ilfov, 24 din 26; Constanța, 24 din 26 (pe pierdere, doar în ultimii doi ani ai lui Mazăre); Clujul, 23 de ani din 26 (cei trei ani de pierdere sunt primii trei din ultimul mandat al lui Funar). Brașov, 21 din 26 (problema temporară a fost disoluția industriei, la finele anilor ’90); Giurgiu, tot 21 din 26 (pe pierdere doar în primii cinci ani de după Revoluție); Iași a avut mulți ani de pierdere, dar, de la integrarea în UE, este în creştere constantă.
„Dacă adăugăm Bucureștiul la lista acestor județe − până la urmă, mulți dintre locuitorii Ilfovului acolo lucrează de fapt − și analizăm datele de la recensăminte, observăm că, în 1992, în aceste 11 județe locuiau o treime dintre români, iar acum locuiesc 41,5%. Dacă luăm în calcul și migrația internă care nu e vizibilă în statisticile INS, ajungem la o valoare apropiată de 50%. Vorbim, deci, despre o jumătate de țară care este: pe creștere economică, pe creștere demografică, concentrează industria și ramurile postindustriale, deține facultățile performante. Transilvania este suprareprezentată în listă (șase județe din 10), dar generalizările regionale nu-și au locul. În planul migrației, Maramureșul și Sălajul seamănă mai degrabă cu Buzăul și cu Teleormanul decât cu Timișul sau Clujul. Sub formă de concluzie, mă concentrez asupra unui lucru: faliile economice se adâncesc”, notează autorul articolului de pe pressone.