„Marea împărțeală” prin PNDL2 plasează BRAŞOV în coada clasamentului pe judeţe. Marius Dunca spune că fondurile „sunt distribuite pe baza unei formule matematice echilibrate, nepartizane politic”

Suma totală a finanțării obiectivelor și proiectelor aprobate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 2), în județul Braşov se ridică la aproape 600 de milioane de lei, potrivit informaţiilor prezentate miercuri de vicepremierul şi ministrul Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh.

Mai exact, 587.070.619,14 de lei, cum ne-a transmis şi Organizaţia judeţeană a PSD Braşov: „Sute de mii de locuitori ai județului nostru vor beneficia de condiții mai bune de educație și de viață cotidiană, odată cu finalizarea lucrărilor, urmare a faptului că banii alocați vizează cu prioritate rezolvarea nevoile comunităților privind construcția-modernizarea de creșe și școli, alimentarea cu apă, rețeaua de canalizare, construcția, amenajarea ori modernizarea drumurilor”.

Practic, în județul Braşov suma disponibilă pentru construirea ori modernizarea creșelor, grădiniţelor și școlilor, este de peste 53 de milioane de lei, arată sursa citată. Pentru extinderea rețelelor de canalizare s-au alocat aproximativ 207 milioane de lei, iar pentru introducerea apei curente, aproape 75 de milioane de lei.

„În ceea ce privește reabilitarea sau amenajarea drumurilor, străzilor şi podurilor, resursa financiară pentru următorii trei ani, până-n 2020, este de 245.167.439,41 de lei. Câteva exemple relevante pentru nevoile și așteptările comunităților din județul nostru care-și găsesc răspunsul prin PNDL 2 sunt: extindere și reabilitare stație de epurare ape uzate, din orașul Zărnești (în valoare de 25 de milioane de lei), înființare rețea de canalizare, racorduri, rigole, accese riverani și trotuare, în satele Dălghiu, Vama Buzăului și Acriș (valoare 24.695.594), reabilitare DJ 132 Rupea – Homorod – Mercheașa – Jimbor – lim. județ Harghita km 0+000-18+250 (valoare de 38,28 milioane de lei) sau Pod peste râul Olt pe DJ 105 la km 0+660 în localitatea Voila (15 milioane de lei), un obiectiv MApN şi NATO”, ne-a informa purtătorul de cuvânt al PSD BRaşov, Daniel Giurma.

„Îi felicit pe toţi aleşii locali care au ştiut care este interesul comunităţii lor şi au întocmit proiecte viabile, care au fost aprobate, după ce s-au cerut clarificări suplimentare şi după ce s-a încheiat evaluarea ministerială. Este important ca localităţile judeţului Braşov să fie modernizate din toate punctele de vedere, al apei şi canalizării, al refacerii şcolilor sau al drumurilor. Misiunea primarilor nu s-a încheiat însă. Din acest moment le revine responsabilitatea de a întocmi ori completa documentația legală necesară fiecărui proiect, pentru ca banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei. Până la urmă este vorba despre creşterea calităţii vieţii pentru toţi românii, aşa cum ne-am asumat în faţa cetăţenilor”, a declarat preşedintele PSD Braşov, Marius Dunca.

La nivel național, PNDL 2 înseamnă un efort de 30 de miliarde lei, angajat până în 2020. Au fost depuse peste 13.000 de proiecte cu o valoare totală de peste 67 miliarde lei, mai mult decât dublu decât suma totală menţionată anterior, alocată prin lege pentru perioada 2017-2020.

Bani pentru canalizare

Astfel, la nivel național, a rezultat următoarea repartizare a fondurilor: nouă miliarde de lei pentru rețele de alimentare cu apă și canalizare, 16 miliarde de lei pentru drumuri și poduri (județene, comunale sau orășenești), patru miliarde de lei pentru unități de învățământ (creșe, grădinițe, școli, colegii), un miliard lei pentru unități medicale.

„Pentru prima dată fondurile de dezvoltare sunt distribuite pe baza unei formule matematice echilibrate, nepartizane politic, care a luat în calcul, în primă etapă, alocarea fondurilor pe județe și apoi repartizarea în interiorul județelor. În formula alocării fondurilor pe județe sunt patru indicatori luați în calcul: numărul de localități din județ, populația județului, suprafața județului și impozitul pe venit încasat pe județ. Ca urmare, indiferent de culoarea politică a președinților de consilii județene sau de bazinul electoral, județele au primit bani după criterii obiective raportate la cei patru indicatori privind structura demografică și administrativă și capacitatea financiară a acestora. Astfel, în PNDL 2, raportul dintre județul care primește cei mai mulți bani și județul care primește cel mai puțin este de 2,4, realitate care demostrează asigurarea unei finanțări echilibrate la nivelul întregii țări, în beneficiul tuturor cetățenilor”, aşa ni s-a explicat, printr-un comunicat de presă al PSD Braşov de ce Braşovul se află undeva în coada clasamentului de alocări pe această linie de finanţare, în vreme ce Teleormanul d-lui Dragnea este – fireşte, în partea superioară.

Potrivit datelor oficiale, cei mai mulţi bani ar trebui să ajungă, până la termen, în judeţul Suceava: 928,5 milioane de lei. Pe următoarele locuri se află Caraş Severin (883 milioane de lei), Vaslui (882 milioane de lei), Teleorman (875,5 milioane de lei) şi Mehedinţi (849 milioane de lei). Pe ultimele locuri, în schimb, sunt Arad (645 milioane de lei), Satu Mare (626 milioane de lei), Braşov (587 milioane de lei), Sibiu (557 milioane de lei), Harghita (508 milioane de lei), Covasna (392 milioane de lei) şi Ilfov (375 milioane de lei).

„Fonduri repartizate discreționar”

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a obsevat la rândul său că „marea împărțeală” plasează și de această dată județul Brașov în coada clasamentului național.

„Din nou, PSD ne oferă un exemplu de «solidaritate socială» a Guvernului Tudose cu propriile fiefuri locale, punând în fruntea listei județe precum Caraş-Severin (883 milioane lei), Vaslui (882 milioane lei), Teleorman (875,5 milioane lei) și Mehedinți (848,9 milioane lei). Față de aceste județe, Brașovul a primit sume cu o treime mai mici, destinate unui număr de 112 proiecte de investiții. Considerăm că fondurile au fost repartizate discreționar, după criterii politice evidente. Urmează să vedem în momentul în care vor fi repartizate aceste sume prin bugetul anual dacă nu cumva se vor crea discrepanțe și mai mari între județe”, a comentat Veştea.