A plecat la Ceruri un erou, Cetăţean de Onoare al BRAŞOVULUI

Consiliul Local i-a conferit în decembrie 2016 titlul de Cetăţean de Onoare al Braşovului, dar numai acum o lună i-a fost înmânat. Astăzi a plecat în veşnicie, neconsolat că el şi camarazii lui din cel de-Al Doilea Război Mondial nu au primit titlul de eroi naţionali aşa cum ar fi meritat. Vorbim despre comandorul în retragere Pavel Verdeş (foto 2 şi 3), care a avut la activ 110 misiuni ca pilot şi mitralior şi a fost unul dintre eroii care au luptat pe ambele fronturi în conflagraţia încheiată acum mai bine de 70 de ani. Pavel Verdeş, care ar fi împlinit în decembrie 95 de ani, s-a implicat activ în renaşterea industriei aeronautice la Braşov, în Revoluţia din 1989 (deşi avea aproape 70 de ani) şi a fost membru fondator al Asociaţiei Aviatorilor Braşoveni.

Pavel Verdeş s-a născut în 23 decembrie 1921 (posibil să fie după stil vechi şi atunci ar fi 5 ianuarie 1922), în localitatea I. C. Duca, acum comuna Goteşti, judeţul Cahul, din Republica Moldova. Provenea într-o familie de oameni înstăriţi şi cu drag de muncă.  Comandorul îşi amintea cu plăcere că dragostea pentru zbor i-a fost insuflată de tatăl său, care i-a construit un zmeu, dar momentul care l-a făcut să aleagă calea aerului a fost vizita unui ofiţer de aviaţie la ei casă. A absolvit liceul de la Cahul, iar apoi s-a dus să îşi împlinească visul la Şcoala de aviaţie din Cernăuţi.
După cedarea Basarabiei a fugit în România, la sora lui, care locuia la Arad. A lucrat pe unde a apucat şi în cele din urmă a ajuns la Flotila 3 bombardament din Craiova. Face instructaj pe mai multe tipuri de avioane şi pleacă pe front, unde este şi pilot şi mitralior. După război, a fost unul dintre miile de eroi care au avut de suferit, deşi au luptat împotriva Germaniei naziste, din cauză că au participat şi la luptele de pe Frontul de Est. A ajuns la Flotila de aviaţie de la Braşov, dar tot timpul a fost şicanat de regimul instaurat de sovietici. Mai mult, la un moment dat s-a trezit la închisoare fără vreo vină. După trei luni a fost eliberat, la intervenţia lui Corneliu Mănescu, care era adjunct al ministrului Apărării Naţionale şi care îl cunoscuse în vizitele de la Braşov. După ce fabrica de avioane din Braşov, IAR, ajunge producător de tractoare, Pavel Verdeş, împreună cu inginerii Iosif Şilimon şi Erast Berenţan, luptă pentru o nouă fabrică aeronautică. Aşa apare fabrica din Ghimbav, unde comandorul Verdeş a lucrat până la pensionare.

Misiune de sacrificiu

Niciodată nu s-a împăcat cu gândul că el şi ceilalţi 13 camarazi ai săi nu au primit titlul de erou naţional, promis când au fost trimişi într-o misiune de sacrificiu. O acţiune de vârf a aviaţiei române de bombardament în picaj s-a petrecut pe 13 ianuarie 1945. Atunci, au fost distruse două poduri importante peste Dunăre la Budapesta, cu scopul de a întrerupe aprovizionarea trupelor germano-ungare ce apărau capitala vecină. Această misiune a fost una de sacrificiu, dar priceperea  piloţilor români a facut ca lovirea cu precizie a podurilor să nu se soldeze cu pierderea nici unuia dintre echipaje. Formaţia care a plecat în misiune era  constituită din 7 echipaje ce zburau pe bombardiere Stukas. Într-unul dintre ele se afla şi tânărul sergent Pavel Verdeş. Alte 6 avioane cu militari ruşi însoţeau  formaţia noastră. Generalul rus Selesniov le-a transmis: „Cine loveşte podul, devine Erou al Uniunii Sovietice”. La fel şi partea română – cei 14 membri de pe cele 7 avioane au fost asiguraţi că vor primi titlul de erou al naţiunii şi o indemnizaţie aferentă, plus ridicarea în grad. N-avea să se respecte însă nimic din această promisiune. Ba, au mai avut şi de suferit după război din cauza sovieticilor ce nu le iertau participarea la război pe frontul de Est. În schimb, ruşii, care au fost doar însoţitori, au primit toate meritele.

Participant activ la Revoluţie

Pavel Verdeş este membru fondator al Asociaţiei Aviatorilor Braşoveni, s-a implicat activ în Revoluţia din 1989, a primit Diploma Comemorativă din partea Asociaţiei Luptătorilor Răniţi şi Urmaşilor Eroilor Braşov. La 94 de ani, în aprilie 2016, s-a prezentat în faţa ofiţerului de stare civilă şi a spus „DA!”, aleasa inimii sale fiind o profesoară pensionară de 80 de ani. Era nelipsit de la festivităţile militare, unde adesea era invitat să le vorbească participanţilor (a doua fotografie a fost surprinsă la Ştafeta Veteranilor Invictus). Fiind o fire activă, Pavel Verdeş s-a întâlnit de mai multe ori cu elevii din Braşov şi cu studenţii de la Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” din Braşov pentru a le împărtăşi experienţa sa. La cea mai recentă, în aprilie, de Ziua Veteranilor, comandorul nu a putut fi prezent. De altfel, în ultima perioadă starea sa fizică se deteriorase. Titlul de Cetăţean de Onoare îi fusese conferit în decembrie, dar abia în şedinţa din 30 martie, vizibil slăbit, a putut să fie prezent pentru a-i fi înmânat personal.

Dumnezeu să-l odihnească!