[ViDEO] BRAȘOV. Cum îi votăm duminică pe cei 13 care ne vor reprezenta în Parlament

Ministerul Afacerilor Interne prezintă, într-un clip video (atașat), cum se vor desfăşura alegerile parlamentare de duminică, ce vor găsi alegătorii în secţii, cum va fi înregistrată numărarea voturilor şi toate măsurile luate pentru a combate eventuala fraudă electorală.
Ministrul Afacerilor interne a precizat că acest clip video în care este prezentată desfăşurarea procesului de votare care va avea loc duminică pentru alegerea parlamentarilor din Senat şi Camera Deputaţilor este important pentru că explică ce anume se va întâmpla şi la ce să se aştepte alegătorul când intră în secţia de vot.

518.168 de alegători din judeţul Braşov, alături de alte 18 milioane din toată ţara, sunt aşteptaţi duminică la urne, de la ora 7.00 şi până la închidere, la ora 21.00, pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul României.

Secţiile de votare se vor deschide duminică la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00, imediat după această oră urmând să fie anunţate şi primele estimări ale rezultatelor, în urma sondajelor la ieşirea de la urne (exit-poll). Două institute de cercetare sociologică au fost acreditate să realizeze sondaje. La nivelul judeţului nostru, primele raportări vor fi comunicate de Biroul Electoral Județean de Circumscripție nr. 8 (BEJ) Brașov luni dimineaţa.

Votul se dă din nou pe liste

Nouă partide politice şi doi candidaţi independenţi se vor întrece, la alegerile de duminică, pentru unul dintre cele 13 locuri rezervate Braşovului în Parlamentul României. Este vorba despre PSD, PNL, UDMR, PER, ALDE, PMP, USR, ANR şi PSR. Lor li se adaugă doi candidaţi independenţi, care candidează doar pentru Camera Deputaţilor. Dacă pe buletinele de vot pentru Camera Deputaţilor se vor găsi toate cele nouă partide şi cei doi independenţi, de pe buletinele pentru alegerea reprezentanţilor Braşovului în Senat lipseşte un partid. În total, pentru Camera Deputaţilor se vor întrece 125 de candidaţi, iar pentru Senat 57 de candidaţi. Cu excepţia PSR, toate celelalte partide prezintă liste complete.
Spre deosebire de scrutinul din 2012, când votul a fost uninominal, iar aleşii îi reprezentau pe cetăţenii dintr-un colegiu, duminică vom vota „pe liste”, adică întreaga listă de candidaţi a unui competitor electoral.
Norma de reprezentare, la nivel naţional, pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, în timp ce norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
Astfel, faţă de mandatul acesta, Braşovul va avea „alocat” în Parlament un deputat în plus, respectiv nouă reprezentanţi, în timp ce numărul senatorilor rămâne acelaşi, adică patru (în urma algoritmului votului uninominal, de la 12 locuri de parlamentar la Brașov s-a ajuns la 17, dar între timp s-au produs demisii). Pentru aceste alegeri s-au tipărit 1.145.800 de buletine de vot care vor ajunge în cele 447 de secţii de votare sâmbătă, împreună cu ştampilele de vot şi timbrele electorale.
Cea mai mare parte a celor 518.168 de alegători braşoveni, respectiv 249.226, sunt aşteptaţi la secţiile de votare amenajate în municipiul Braşov. Pe ansamblu, în judeţ au fost amenajate 477 de secţii de votare, fiecare condusă de un preşedinţe şi un locţiitor de preşedinte.

Se poate vota și în altă localitate din județ

Potrivit legislaţiei, au drept de vot cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Pentru a vota, cetăţenii trebuie să aibă actele de identitate valabile (cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu).
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă localitate din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale (judeţ), aceştia pot vota la orice secţie de votare din judeţul de domiciliu, urmând a fi trecuţi pe listele suplimentare.

Operatorul cu tableta, primul vizitat în secţie

Ca şi la alegerile locale din iunie, primul lucru pe care trebuie să îl facă un alegător este să treacă pe la operatorul de calculator din fiecare secție – „omul cu tableta”, care va verifica dacă cetățeanul este arondat la respectiva secţie sau dacă a mai votat, prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). După ce trece de acest filtru, votantul semnează, după caz, pe o copie a listei permanente sau suplimentare, lasă actul de identitate, primeşte ştampila cu menţiunea „VOTAT” şi cele două buletine de vot (unul pentru Senat, iar celălalt pentru Camera Deputaţilor). Alegătorul poate intra în cabina de vot, unde aplică ştampila în pătrăţelul competitorului electoral pe care vrea să îl trimită în Parlament, după care îndoaie buletinele, astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le introduce în urnă. Apoi, el trebuie să predea ştampila şi îşi recuperează actul de identitate.

Libertate de expresie şi de… ştampilă

Sunt câteva greşeli pe care alegătorii le pot face intenţionat sau nu şi care anulează buletinul de vot: ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau între acestea, precum şi cele la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere, chiar dacă una dintre ştampile a fost tăiată. Sunt considerate voturi nule şi buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare sau cele având alt model decât cel legal aprobat. Pentru a fi siguri că buletinele de vot nu le vor fi anulate, oamenii trebuie să pună ştampila (chiar şi de mai multe ori) pe o singură pătrăţică, ideea fiind ca opţiunea alegătorului să fie evidentă. Valabile sunt şi buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată de mai multe ori, o singură dată în interiorul unui patrulater şi de câte ori doreşte alegătorul în afara pătrăţelelor. Vor fi numărate şi buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar alegătorul a găsit de cuviinţă să lase şi un mesaj scris.
Voturile albe sunt buletinele pe care nu este aplicată ştampila „VOTAT”, iar acestea nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Votul cu urna specială (mobilă)

Conform Legii 115/2015, alegătorul care nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare din cauza de boală sau invaliditate poate depune o cerere scrisă în acest sens la Biroul electoral al secţiei de votare de care aparţine sau la cea mai apropiată de domiciliu. Cererea se depune în preziua votării, adică sâmbătă, între orele 18.00 şi 20.00, sau duminică (nu există o limită legală de timp, ci doar una de bun-simţ). În cazul celor din spitale, depune un reprezentant al unităţii sanitare, pentru pacienţii internaţi. Alături de cerere, el trebuie să anexeze copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate din cauza cărora nu se poate deplasa singur la urne. În ziua votului, o echipa formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral din secţie se va deplasa cu buletine de vot şi cu ştampila „Votat” la domiciliul celor în cauză. După ce aceştia îşi exprimă opţiunea electorală, buletinele sunt introduse în urna specială, care este unică pe raza secţiei de votare respective. Urna este transportată numai de membrii biroului electoral respectiv, sub paza poliţiştilor.
Codurile numerice personale ale alegătorilor care au făcut cereri să voteze la domiciliu sunt preintroduse în SIMPV, dar ele devin definitive după ce ei au votat şi urna revine la secţie, când sunt înregistrate definitiv în sistem. Preşedintele biroului electoral respectiv extrage pe o listă numele celor care votează la domiciliu pe care o ştampilează, asumându-şi astfel responsabilitatea. Persoanele respective sunt radiate din celelalte liste existente la secţie. În plus, înainte ca urna mobilă să plece în teritoriu, preşedintele poate cere să se verifice dacă persoanele respective au mai votat în acea zi.

La 112, orice neregulă electorală

Orice sesizare privind încălcarea procedurilor electorale se poate sesiza la 112.
În legislaţia electorală şi în Codul Penal sunt prevăzute şi sancţiuni pentru cei care nu respectă legea electorală. Astfel, continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei (10 decembrie, ora 7.00), dar şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediile secţiilor de votare, să voteze sau să nu voteze un candidat se sancţionează cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.
Oferirea sau darea de bani, bunuri sau de alte foloase se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi cu interzicerea exercitării unor drepturi. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi pentru împiedicarea, alegătorului să voteze.
Cei care utilizează acte de identitate nule sau false sau au buletin de vot fals riscă pedepse cuprinse între 6 luni la 3 ani de închisoare. Infracţiune este şi introducerea în aceeaşi urnă a mai multor buletine de vot de către aceeaşi persoană şi în acest caz pedeapsa fiind închisoare de la 6 luni la 3 ani.
De asemenea, la încercarea de vot multiplu – depistată prin CNP-ul scanat de tabletă – sună alarma direct la Poliţie, iar alegătorul va fi vizitat de oamenii legii  pentru verificări.

Citiți și:

ALEGERI 2016. BRAŞOV. Program special la „Buletine”, cu ocazia alegerilor parlamentare

BRAŞOV. Autobuzele şi troleibuzele RAT au un orar special duminică

Alegeri 2016. BRAȘOV. Ordinea partidelor și independenților pe buletinele de vot

Update BRAŞOV. Ei sunt cei care ne vor cere voturile pe 11 decembrie