Update. Reacţia BNR, după deschiderea dosarului penal pentru împrumutul de la FMI: „Suntem convinşi că DNA va clasa cât de repede această acţiune”

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) au reacţionat, în această după-amiază, după ce în spaţiul public a apărut informaţia potrivit căreia DNA a deschis un dosar penal în privinţa împrumutului pe care România l-a luat de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) în 2009.

„Toată lumea are acces la justiţie, noi am lămurit despre ce e vorba în acel împrumut cu Fondul Monetar şi suntem convinşi că DNA va clasa cât de repede această acţiune”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Ziare.com.

De altfel, în 12 august 2016, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, scria pe OpiniiBNR.ro cum stau lucrurile cu acest împrumut. „Să începem cu ideea că împrumutul a fost prea mare. În primul rând, la această concluzie se ajunge pornindu-se de la o greșeală metodologică. Nu este corect să decizi pe baza unei estimări ex post în timp real, a fost greșită. Și, mai ales, nu poți face pe această bază un proces de intenție. Cei care se ocupă cu estimări econometrice știu că există așa numita problemă a datelor recente (end-of sample problem). Aceasta înseamnă că datele disponibile sau estimabile în timp real au o calitate mai slabă decât datele ex post. Cu alte cuvinte, erorile de estimare făcute cu datele din timp real sunt mai mari ca cele făcute cu date ex post și sunt inevitabile. Asta se aplică oricui, astfel că o critică pe supradimensionarea împrumutului ne face să ne gândim că «după război, mulți viteji se arată». Se pot consulta pe această temă, de exemplu, lucrările lui Orphanides și van Norden (1999, 2005). În al doilea rând, concluzia că împrumutul a fost prea mare este greșită deoarece se bazează pe comparația dintre cantitatea de bani împrumutată și cea utilizată. Cantitatea de bani efectiv utilizată este însă dependentă de cantitatea de bani efectiv contractată. Pentru că s-a contractat un împrumut adecvat de mare, mulți dintre cei care ar fi dorit să-și mute banii în afara României au renunțat să o mai facă. Din această perspectivă, care este cea corectă, împrumutul a fost exact ceea ce trebuia”, a explicat oficialul.

Reamintim că DNA a deschis un dosar penal în privința împrumutului pe care România l-a luat de la Fondul Monetar Internațional (FMI) în anul 2009, pornind de la o sesizare făcută în luna august de o persoană fizică. Aceasta susţine că prejudiciul total suferit de statul român se ridică la 1,8 miliarde de euro, în urma împrumutului contractat de la instituţia financiară internaţională, în timp ce modul de utilizare al acordului nu a fost făcut niciodată public.

Citiţi şi:

DNA a deschis un dosar penal în privința împrumutului pe care România l-a luat de la FMI în 2009