[ViDEO] BRAŞOV. Premieră naţională la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă

Ziua de 30 septembrie 2016 a adus o premieră pentru sistemul public de sănătate din România, premieră realizată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, mai precis la Compartimentul de Cardiologie Intervenţională. Un pacient de 47 de ani a fost operat şi i s-a montat un stent bioresorbabil, iar astăzi a beneficiat alt bolnav coronarian de acelaşi tip de dispozitiv. Este o tehnologie revoluţionară, folosită pentru prima oară în urmă cu doi ani, dar care până acum nu pătrunsese într-un spital de stat din România. Cei trei medici care fac cardiologie intervenţională la Judeţean au explicat astăzi care sunt beneficiile noii tehnologii şi de ce au făcut ei asta primii şi nu cei din alte centre „consacrate” din România.

De la corp străin în inimă la stentul care se topeşte

Îngustarea vaselor de sânge din cauza depunerilor de grăsime de pe pereţi (ateroscleroza) duce într-un final la infarctul miocardic. De mai mulţi ani, în unităţile medicale private şi apoi în cele de stat se face microchirurgie coronariană, prin care se face intervine şi se protezează arterele sau venele. Înăuntrul lor se montează un dispozitiv numit stent, care forţează vasul de sânge să se deschidă şi să rămână deschis la dimensiuni care să permită buna circulaţie a sângelui. Primele stenturi erau dintr-un material care cauza reacţii de respingere din partea organismului. Nici cele din generaţia următoare, din inox, nu erau practice sub un anumit aspect, chiar dacă riscurile de respingere au scăzut sub 1%. „Ca să vorbesc în termeni accesibili, când facem actele de microchirurgie, reparăm peretele vasului. Până acum se folosea o «schelă metalică», reparam peretele vasului, iar schela, adică stentul, rămâne mereu acolo, un corp străin în inima omului. Stentul bioresorbabil, cea mai nouă invenţie, trebuie imaginat ca o schelă făcută din ceva asemănător unei „acadele” groase. Pe măsură ce „plouă”, în trei ani, „acadeaua” se dizolvă, iar peretele vascular rămâne frumos, liber, fără corpi străini intracardiaci”, a explicat dr. Florin Orţan, şeful echipei de Cardiologie Intervenţională de la SCJU Braşov.
Stentul (dintr-un polimer bioabsorbabil) se resoarbe de către organism în trei ani, iar după această perioadă, în pereţii vasului nu mai rămân decât nişte markeri de platină. Vasul, care este menţinut deschis în această perioadă, va rămâne aşa chiar şi după dispariţia stentului. De exemplu, pacientul operat vineri are 47 de ani, până la 50 de ani va scăpa de stent. Se intervine la pacienţii tineri, sub 55 de ani, acesta e şi primul criteriu, a mai explicat dr. Orţan.

1.000 de euro/stent, zero lei pentru pacient

Pacientul asigurat nu are de plătit nimic în spitalul public. Nici măcar acum, chiar dacă un stent clasic costă 300 de euro, iar unul bioresorbabil, 1.000 de euro.
„Explicaţia faptului că am făcut o premieră în sistemul medical de stat este că noi nu avem două locuri de muncă pe cardiologie intervenţională, şi la stat, şi la privat, aşa că ne dorim să avem la unicul nostru loc de muncă, pe care îl iubim, ce e mai bun. Unde sunt oameni care lucrează şi în privat, se vor mulţumi să aibă doar acolo astfel de tehnologii”, a punctat dr. Florin Orţan.

Cum a avut un spital de stat bani pentru noi tehnologii, mai scumpe? „Să ştiţi că au devenit din ce în ce mai accesibile, de exemplu, acesta a scăzut de la 4.000 de euro la 1.000 de euro, pentru că e o concurenţă acerbă. În ultimii doi ani acest centru regional de cardiologie intervenţională a lucrat din ce în ce mai mult, ca volum, astfel încât finanţarea a crescut de la o lună la alta, proporţional cu numărul de cazuri. Dacă la început primeam o finanţare de 100.000 de lei pe lună, acum, în septembrie, a fost 400.000 de lei. În fiecare lună avem 170-180 de internări pe cele 15 paturi. În general sunt 120 de stentări pe lună, iar noi preconizăm că vom face cu acest material nou circa 10 lunar. Pacienţii rămân maximum cinci zile în spital, tehnologiile relativ noi sunt minim invazive, cu costuri mici de internare şi reinserţie rapidă, unii ies chiar după două zile”, explică medicul.

Echipa de Cardiologie Intervenţională de la Braşov este formată din Florin Orţan, Maria Popica, Petrişor Macaşoi. Fiind doar trei, fac gărzi câte 10-11 zile în fiecare lună, asigurând în regim 24 din 24 intervenţiile de mare tehnicitate ce salvează vieţi, fiind la dispoziţia celor 1,2 milioane de pacienţi din judeţul Braşov şi judeţele limitrofe, după cum a subliniat dr. Orţan.