BRAŞOV. Au câştigat, n-au câştigat alegerile, trebuie să dea socoteală

Chiar dacă noii aleşi din Consiliul Local Braşov şi Consiliul Judeţean şi-au primit de săptămâna trecută certificatele doveditoare, aceştia mai trebuie să treacă prin procedura de validare, condiţionată de depunerea rapoartelor financiare, înainte de a-şi începe activitatea la finele acestei luni.

Certificatele doveditoare au fost înmânate celor care, în urma alegerilor din 5 iunie, au ocupat poziţii eligibile pe listele de candidaţi, însă componenţa celor două foruri deliberative va fi stabilită în prima şedinţă, când aleşii vor fi validaţi. De altfel, sunt situaţii în care au primit „adeverinţe” candidaţi care erau pe poziţii eligibile atât pe listele pentru Consiliul Judeţean, cât şi pentru Consiliul Local Braşov, cum a fost cazul Marianei Sebeni (PER) sau al reprezentanţilor UDMR, Toaso Imelda şi Barabas Laszlo.

Înaintea înmânării documentelor ce atestă alegerea lor, purtătorul de cuvânt al Autorităţii Electorale Permanente (AEP) filiala Centru, Claudiu Petra (foto), le-a reamintit reprezentanţilor partidelor care au obţinut mandate că trebuie să îşi depună rapoartele financiare legate de alegeri. „În termen de 15 zile de la data alegerilor, adică până în data de 20 iunie, mandatarii financiari ai partidelor trebuie să depună rapoartele de venituri şi cheltuieli şi anexele aferente. Fără aceste documente, mandatele de consilieri nu pot fi validate”, a precizat Petra. După ce această obligaţie, în termen de cinci zile, prefectul judeţului convoacă şedinţa de constituire a fostului deliberativ. În această primă şedinţă se validează mandatele tuturor consilierilor de către o comisie alcătuită din 3-5 consilieri.

Amenzi de la 15.000 la 50.000 de lei

Având în vedere că 20 iunie este zi nelucrătoare (a doua zi de Rusalii), termenul final este 21 iunie. Pe lângă sancţiunea cu nevalidarea mandatelor (inclusiv riscul de a le pierde definitiv), care îi priveşte doar pe cei aleşi, competitorii electorali riscă amenzi foarte mari şi, pentru cei care au obţinut 3% dintre voturi, nerambursarea sau rambursarea parţială a cheltuielilor din campanie. „Nedepunerea în termen de 15 zile de la data alegerilor a rapoartelor financiare privind veniturile şi cheltuielile aferente campaniei electorale se sancţionează cu nevalidarea mandatelor, unde  este cazul, cu amenzi între 15.000 şi 50.000 de lei şi, în situaţia celor care au obţinut minum 3% din voturi, cu rambursarea parţială sau chiar nerambursarea cheltuielilor efectuate în campanie”, a menţionat reprezentantul AEP. Claudiu Petra a menţionat că partidele mari depun rapoartele la Bucureşti, iar la Braşov depun doar candidaţii independenţi şi partidele care au avut candidaţi exclusiv într-o localitate sau în judeţ, în acest caz fiind vorba despre Partidul Nostru. „Până acum, nici un competitor electoral nu a depus raportul”, a afirmat reprezentantul AEP. Obligaţia de a avea mandatar financiar şi de a depune raportul de cheltuieli datează din 2008, dar legislaţia electorală s-a tot înăsprit, mai ales la capitolul finanţare, a subliniat Claudiu Petra, dând drept exemplu faptul că amenda minimă este de trei ori mai mare decât acum patru ani.

Primarul George Scripcaru a putut cheltui 52.500 de lei

Campania electorală pentru alegerile locale din anul 2016 a putut fi finanțată numai din două surse principale: contribuții ale partidelor politice sau ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri şi contribuții ale candidaţilor. Limitele maxime ale cheltuielilor care au putut fi efectuate în campania electorală de către un competitor electoral depind de nivelul la care a candidat: central (nu e cazul la locale), de județ, sector și la nivelul municipiului București şi sunt raportate la salariul minim brut pe economie. Astfel, pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al comunei s-au putut cheltui 1.050 de lei (1 salariu în vigoare până la data de 30 aprilie 2016), iar pentru fiecare listă de candidați la consiliul județean, maxim 100 de salarii. Cei care au candidat pentru funcţia de primar al unui municipiu au putut cheltui 10 de salarii, cei pentru municipiul reşedinţă de judeţ – 50 de salarii, iar pentru o comună de zece ori mai puţin.
Cheltuielile efectuate nu pot fi însă mai mari decât contribuțiile electorale depuse şi trebuia să fie făcute numai prin virament bancar de către mandatarii financiari prin intermediul conturilor bancare deschise special pentru campania electorală. Cel mai mult s-a putut cheltui pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite – 50%; producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă  – 40% şi cel mai puţin pentru afişe electorale – 20%.

În premieră, unii candidaţi îşi primesc banii înapoi

La alegerile locale, competitorii electorali care obţin, individual sau într-o alianţă electorală, cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate şi care au îndeplinit condițiile legale, au dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate atât la nivel local, cât şi central.
Până la data de 6 iulie 2016, mandatarul financiar coordonator depune la Autoritatea Electorală Permanentă cererea de rambursare a cheltuielilor electorale aferentă alegerilor locale din anul 2016, însoțită de documentele justificative și de lista candidaților către care urmează să se facă restituirea contribuţiilor încasate pentru campania electorală.
Rambursarea urmează a se efectua după verificarea acestor documente depuse și în măsura în care rezultă că au fost respectate prevederile legale. Neregulile vor fi sancţionate. „Amenda începe de la 10.000 de lei şi ajunge până la confiscarea sumei cheltuite nejustificat”, a precizat Claudiu Petra.