BRAŞOV. Topul averilor rectorilor: pe ce loc se află şeful Universităţii „Transilvania”

Coaliția pentru Universități Curate (CUC) a publicat pe autointitulatul portal anticorupţie „România curată” un top al averilor celor care conduc universitățile românești, în speţă rectorii acestora (situaţia este la data de 1 ianuarie 2016, procesul alegerilor din universităţi nefiind finalizat).

Cel mai bine plătit rector din România este Alexandru Irimie, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. Potrivit declaraţiei de avere, el a câştigat anul trecut doar din salariul de rector 243.886 de lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de peste 4.500 euro. Cumulat cu alte venituri din afara universităţii, a ajuns la 277.720 lei în 2015. El mai are terenuri de 500 mp, respectiv 2-900 mp şi două proprietăţi de 136 mp şi 94 mp.

Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai este clasat pe locul doi în topul salariilor, cu un câştig de 206.601 de lei în 2015, adică peste 3.800 euro lunar. Ioan Aurel Pop a fost ales anul acesta preşedintele Consiliului de Atestare a Titlurilor Universitare – CNATDCU.  CNATDCU este, prin lege, instituţia care trebuie să îi propună ministrului să retragă un titlu de doctor, dacă se dovedeşte că titlul a fost obţinut prin plagiat, Consiliul nu are, însă, în prezent o procedură sau un regulament care să detalieze această atribuţie. Ioan Aurel Pop a ajuns anul trecut la un venit total de 351.963, obţinând bani şi din proiecte şi din alte activităţi în cadrul universităţii. Împreună cu soţia, venitul familiei, profesoară la un liceu în oraş, venitul total al familiei a ajuns la 371.787 de lei, adică peste 82. 000 euro câştigaţi în 2015. Pop declară că deţine o casă în oraş şi are depozite bancare de 860 125 lei.

În Top 5 salarii de rector se mai regăsesc Iulian-Gabriel Bîrsan (Universitatea „Dunărea de Jos” Galați), Teodor Frunzeti (Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, București) și Dan Claudiu Dănișor (Universitatea din Craiova), acesta din urmă ajungând la un salariu de 201.928 lei, peste 3.700 euro/lună. Bîrsan nu are declarate nici un fel de proprietăţi. Frunzeti mai deţine o casă în oraş de 280 mp, un teren tot în oraş de 1009 mp şi 12,2 ha de teren agricol. Mai are un depozit bancar de 73.800 lei şi 60.000 lei  din fonduri de investiţii. Dan Claudiu Dănişor deţine şi două terenuri în oraş de  572.5 mp, respectiv 1000 mp.

Aproape 400.000 de lei în 2014

Doru Pamfil, rectorul de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, cel clasat pe locul 6 în topul salariilor, a mai câştigat din proiecte 213.003 lei, ceea ce a însemnat un venit total anul trecut de 400.341 lei, aproape 89,000 euro. Suma îl situează pe primul loc în topul veniturilor totale obţinute de un rector în 2015. Pamfil deţine şi două terenuri de 500 mp, respectiv 2.900 mp.

Prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan (foto, dreapta), reales deja rector al Universităţii „Transilvania” din Braşov, deţine împreună cu soţia trei apartamente, un teren în oraş şi o casă la ţară. Cu alte venituri din afara universităţii, a ajuns la un total lunar de aproape 7.000 euro. Această sumă îl plasează pe locul doi în topul veniturilor totale obţinute în 2014 de către un rector, chiar dacă este pe locul 16 în ceea ce priveşte salariul. Soţia lui, angajată la o societate comercială, a câştigat anul trecut puţin peste 5.500 lei, dar a avut venituri din chirii – 81.272 de lei şi dividende (aferente anului 2013) – de circa 178.000 de lei, o sumă identică, din dividende, având şi profesorul Abrudan. Din calculele noastre, pe baza declaraţiei de avere, suma totală depăşeşte 398.000 de lei, dar asta nu-i schimbă poziţia secundă în clasament.

Podiumul la averea totală este completat de Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, care figurează mai sus pe locul al doilea la venituri din salarii.

Potrivit declaraţiilor de avere, 17 rectori au obţinut bani şi din proiecte. Există, însă, şi şefi de universităţi care nu au publicat aceste declaraţii, deşi este obligaţie legală.  Legea nr. 176/2010 nu prevede, însă, sancţiuni pentru cei care nu depun aceste declaraţii.