RAT BRAŞOV rămâne „pe jantă” dacă nu se transformă în societate comercială

Regia Autonomă de Transport (RAT) Braşov este obligată să se transforme în societate comercială, în caz contrar, de anul viitor nu mai poate opera, pierzându-şi licenţa de transport. De asemenea, procedura este necesară pentru a putea accesa cele 28 de milioane de euro puse la dispoziţie prin Programul Operaţional Regional (POR) al Uniunii Europene, de reducere a emisiilor de carbon prin folosirea mijloacelor de transport public nepoluant.

Avertismentul vine de la vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Adrian Gabor, susţinut de directorul Agenţiei Metropolitane Braşov (AMB), Dragoş David. Săptămâna trecută a avut prima întâlnire de lucru cu factorii de decizie din Zona Metropolitană, având ca scop implementarea Planului de Dezvoltare Urbană Durabilă pentru Polul de Creştere Braşov şi pregătirea pentru accesarea fondurilor europene disponibile prin POR, Axa 4 – Dezvoltare Urbană Durabilă.
La întâlnire au participat reprezentanţi ai Agenţiei pentru Dezvoltare Regională CENTRU – Departamentul Pol de Creştere, Consiliului Judeţean Braşov, Asociaţiei Metropolitane pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Braşov, Regiei Autonome de Transport Braşov şi ai Poliţiei Braşov.
Unul dintre subiectele principale al acestei întâlniri a fost identificarea paşilor necesari pentru ca până la finalizarea actualului exerciţiu financiar al UE – 2020, să funcţioneze, la nivelul Zonei Metropolitane, un sistem de transport nepoluant, bazat în principal pe autovehicule electrice, prin intermediul programului amintit. În acest moment este prevăzută o sumă de aproximativ 28 de milioane de euro dedicată reducerii emisiilor de CO2 prin achiziţionarea de mijloace de transport public nepoluante (autobuze electrice şi troleibuze), dar există posibilitatea ca această sumă să fie chiar mai mare.

„Pentru a putea accesa aceste sume, primul pas pe care trebuie să îl facem este ca Regia Autonomă de Transport să devină societate comercială. Aceasta este nu doar o obligaţie din partea finanţatorului, ci şi o prevedere legală, conform Legii nr. 92/2007, privind serviciile de transport public. În cadrul acestei şedinţe, am avut o discuţie cu conducerea RAT, cu privire la urgentarea acestei transformări. Putem lua ca model Compania Apa, care a fost tot regie autonomă, timp în care nu a putut decât să contracteze împrumuturi pentru dezvoltare, şi s-a transformat în societate comercială, moment din care a reuşit să acceseze mai multe finanţări, pe diferite programe ale Uniunii Europene. Consiliul Judeţean poate lua în considerare inclusiv implicarea sa în acţionariatul viitoarei societăţi, alături de autorităţile publice din zona metropolitană. Odată cu transformarea RAT Braşov în societate comercială pot fi demarate procedurile de elaborare a cererii de finanţare pentru achiziţionarea de autobuze electrice, împreună cu infrastructura şi echipamentele necesare pentru mentenanţa acestor vehicule, şi troleibuze”.

Ar putea fi operator de transport în toată Ţara Bârsei

Referindu-se la extinderea transportului public în zona metropolitană, Gabor a precizat „proiectul de reînnoire a parcului auto al RAT Braşov are în vedere şi extinderea sistemului de transport public la nivelul întregii zone metropolitane. Conform legislaţiei în vigoare, se poate prelua modelul serviciilor de alimentare cu apă, prin crearea unui operator regional de servicii de transport public în care primăriile din zonă, precum şi Consiliul Judeţean şi Agenţia Metropolitană sunt implicate. Se va putea astfel trece la următoarea etapă de dezvoltare a zonei metropolitane, cea a îmbunătăţirii serviciilor de transport şi a legăturilor dintre localităţi. Nu vorbim doar de legătura către şi dinspre Braşov, ci şi către alte localităţi care generează locuri de muncă (Cristian, Prejmer). În fapt, aceste localităţi vor fi probabil incluse în prima etapă de dezvoltare a sistemului de transport metropolitan. În parcul Industrial de la Prejmer nu lucrează doar prejmereni. Muncitorii vin din Braşov, din Hărman şi Sânpetru, unii chiar şi din Sfântu Gheorghe. În acelaşi mod, Braşovul a dezvoltat noi zone comerciale şi industriale unde este nevoie să asigurăm transportul public. Este aşadar nevoie să dezvoltăm un sistem de transport metropolitan care ţine cont de aceste noi zone de dezvoltare economică. RAT Braşov, odată transformată în societate comercială, poate accesa fonduri europene nerambursabile, împreună cu Primăria Braşov, şi poate deveni principalul furnizor de servicii de transport public local la nivelul întregului teritoriu al Ţării Bârsei”.

Gabor s-a arătat iritat de lipsa de reacţie promptă a conducerii RAT: „Dumnealor vor să aştepte iunie, după alegerile locale. Nu are nici o legătură. Noi nu sunte puşi aici să aşteptăm alegerile.. Indiferent cine e la conducere, lucrurile acestea trebuie făcute. Dar trebuie să se mişte repede şi pot face asta, mai ales că nu au aceeaşi documentaţie stufoasă cum e la proiectele de infrastructură, să elaboreze până în mai planurile, proiectele, să fim primii care cerem acei bani. Domnul Creţu (directorul ADR Centru – nota red.) ne-a şi spus că Braşovul are mari şanse să ia cât mai mult din fonduri, judeţele din jur neavând cum să se extindă”.

Braşovul riscă să piardă 28 de milioane de euro

La rândul său, Dragoş David a subliniat că RAT este în mare întârziere – procedura de transformare în societate comercială fiind cerută de către BERD acum trei ani, când regia voia să acceseze un nou împrumut pentru achiziţia de noi mijloace de transport – şi că regia riscă să piardă nu doar şansa de a fi operator metropolitan, dar şi aceea de a funcţiona în municipiu. „Atunci s-a pus problema transformării, nu pentru că ştiam că vine POR 2014-2020, ci pentru că aşa ceruse BERD. Dar aşa impune Legea 92/2007 privind serviciile de transport public local, care spune că operatori de transport public local pot fi:  societăţi comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, deţinătoare de licenţe de transport valabile; societăţi comerciale rezultate ca urmare a reorganizării administrative a regiilor autonome de interes local sau judeţean; societăţi comerciale cu capital social privat sau mixte; compartimente sau servicii specializate de transport local ca structuri proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară. Acum, ce poate face Agenţia Metropolitană, ca reglementator de transport? În 2019, când expiră licenţele date de Consiliul Judeţean, AMB va emite licenţele de transport pentru Zona Metropolitană. Există posibilitatea încredinţării directe către RAT, dar dacă nu se transfomră în societate comercială, atunci se va recurge la licitaţie. E păcat, însă, fiindcă se vor pierde acei bani, acele 28 milioane de euro, cu care s-ar putea înlocui flota şi introduce autobuze electrice în zona istorică”, a explicat directorul AMB.

David a menţionat că tot din 2019, indiferent cine va primi licenţă pentru transportul public în Zona Metropolitană, va trebui să aibă acelaşi sistem de management informatizat, care include sistemul GPS, de monitorizare a circulaţiei mijloacelor de transport.