BRAȘOV. „Afaceri” cu un instrument antifraudă

Așa cum este el acum, sistemul Cardului Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS) nu aduce nici un beneficiu pacienților, ba dimpotrivă, la cât de prost funcționează. De altfel, singurul său scop este deocamdată verificarea la sânge a decontărilor solicitate de către medici, farmaciști, spitale, laboratoare. Dar nici acest scop antifraudă nu și-l atinge pe deplin.

CEAS este ultima componentă a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) introdusă pentru pentru urmărirea banilor din sistemul medical. Ultima, dar nu cea din urmă. „Cardul de sănătate reprezintă cheia de boltă a Sistemului Unic Integrat și este elementul principal împotriva fraudei din sistemul de asigurări medicale”, este un slogan drag celor din CNAS. Economia rezultată prin folosirea acestui instrument antifraudă ar fi de 300 de milioane de euro anual, estimează guvernanții, care nu se sfiesc să spună că este singurul lor scop. Pretextul este că banii se vor întoarce în sistem, pentru asigurați, dar atâta timp cât Fondul de Sănătate este „deturnat” și inclus în sacul fără fund numit buget consolidat al statului, nu există nici o garanție.

Vasile Ciurchea, președintele CNAS, i-a acuzat în repetate rânduri pe o parte din medicii de familie și pe ceilalți furnizori de servicii de sănătate că împiedică în mod voit introducerea cardului, pentru că noul sistem este perfect transparent și face imposibilă decontarea unor servicii medicale fictive: „Unii furnizori nici măcar nu își doresc cardul de sănătate pentru că au fost obișnuiți să raporteze cum vor și să nu existe metode foarte stricte de verificare”.

Însă atât. Cardurile nu fac decât să valideze serviciile medicale. Nu conțin date care ar putea fi transmise, nu conțin valori materiale, nu conțin nimic. Pe card nu este codul numeric personal, deci nu se poate ști vârsta acelei persoane sau anul de naștere. Cine nu are card, degeaba știe PIN-ul, cine are PIN-ul degeaba îl are dacă nu are cardul. Dar utilizarea cardurilor de sănătate ridică multe probleme, acestea fiind în principal legate în principal de blocarea sistemului informatic care permite citirea lor și validarea astfel a serviciilor medicale și farmaceutice acordate bolnavilor, dar și de blocarea lor, deoarece unii pacienții uită PIN-ul. În plus, pacienții care au cardul acasă sau l-au pierdut sau l-au stricat sau l-au rătăcit nu se pot prezenta fără card și nu pot primi serviciile medicale. Există frecvent cazuri când medicii nu au putut accesa sistemul din cauza erorilor de sistem, au introdus PIN-ul greșit de foarte multe ori sau cititoarele de carduri nu au funcționat.

În sertarele medicului de familie

Iar acesta este pretextul perfect pentru ca pacienții să lase cardurile în grija medicului de familie. Mai ales vârstnicii, pentru care documentul e doar o grijă în plus. Cei mai mulți dintre asiguraţi au trecut anul naşterii la codul PIN al cardului, pentru că aşa a spus medicul de familie. Conform informaţiilor care circulă pe surse, unii medici ar putea valida şi alte servicii medicale pe cardul unui bolnav decât cele de care persoana asigurată a avut nevoie, servicii decontate de CAS. Această practică este ilegală şi medicii pot fi sancţionaţi drastic dacă sunt descoperiţi că procedează astfel. Persoanele care se află în această situaţie pot depune reclamaţie împotriva furnizorului de servicii medicale la Casa de Asigurări de Sănătate. „Noi suntem patru din familie la același doctor. I-am lăsat lui cardurile în grijă, în plic, frumos, cu numărul de cod pe el, adică anul nașterii, că e mai simplu. Când mergem, o dată pe lună, le scoate și le folosește, nu ne mai batem capul că le-am uitat acasă. Așa fac mai toți, din câte am mai auzit și eu în sala de așteptare”, spune un pensionar brașovean. 

Iar asta este o practică pe scară largă, deși conducerea CNAS a avertizat în nenumărate rânduri asiguraţii să nu se lase manipulaţi de furnizorii de servicii medicale, fie medici de familie sau medici specialişti. Într-un județ, reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate au găsit în cabinetul unui medic de familie din mediul rural din judeţ 80 de carduri de sănătate. Controlul la medicul de familie a fost făcut în urma unei solicitări făcute de un asigurat. Sesizarea s-a dovedit a fi fondată. Întrebat despre acest lucru, medicul de familie a explicat că sistemul informatic a fost nefuncţional pentru o vreme şi din acest motiv a solicitat pacienţilor să lase cardul de sănătate la cabinet. Deocamdată medicul de familie a fost sancţionat doar cu un avertisment, însă dacă mai continuă în acest fel se poate ajunge la rezilierea contractului acestuia.

Și la spitale, până la externare

Pacienții care au ajuns în spitale spun că furnizorii de servicii medicale le-a cerut să lase cardul de sănătate până a doua zi, pe motiv că au probleme cu cititorul de card. „Am fost internată și am primit tot felul de servicii, proceduri de fizioterapie. Mi-au cerut să le dau cardul de fiecare dată, dar eu nu am evidența tuturor procedurilor pe care le-au validat în cazul meu”, spune o altă pacientă din Brașov. De altfel, reprezentanții CNAS anchetează mai multe sesizări ale pacienților care se plâng că în mai multe spitale din București și din țară, au fost victimele unor abuzuri. Bolnavilor li s-a cerut la internare cardul de sănătate şi codul PIN notat, iar documentul le-a fost restituit la externare. Practica este ilegală şi ridică semne de întrebare asupra serviciilor medicale validate cu cardul Potrivit legii, cardul de sănătate poate fi utilizat de un medic doar în prezenţa pacientului, iar documentul nu poate fi înstrăinat. CNAS a constatat însă că legea a fost încălcată în mai multe spitale din Bucureşti şi din ţară şi a aplicat primele sancţiuni. Deşi valoarea amenzilor nu a fost mare, reprezentanţii Casei de Asigurări anunţă că vor urma penalizări drastice. „În aceste condiţii, în momentul în care constatăm că cardul pacientului este reţinut de către furnizorul de servicii, indiferent care este acesta, mergem până la rezilierea contractului”, spune Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS.

Unii pacienţi se tem să nu le fie refuzată internarea, aşa că tac. Alţii au făcut reclamaţii. „Este o practică ilegală, dar să punem problema registratorilor care ar fi trebuit să existe pe fiecare secţie, nu asistentele să se ocupe de evidenţa acestor internări”, spune brașoveanul Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Problemele nu se opresc aici. Deşi cardul e document obligatoriu, există medici care cer pacienţilor şi adeverinţe. „Cardul de sănătate şi adeverinţă dacă muncesc”, spune un pacient despre documentele care i-au fost cerute. Altă practică ilegală, căreia nu-i pune nimeni capăt. „A-l trimite pe pacient după o adeverinţă, în ipoteza în care pacientul are card valid, este total interzis”, spune Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS.

16 milioane de carduri de sănătate au fost distribuite până în prezent la nivelul întregii ţări. Nu avem date dacă, la Brașov, de la 1 mai 2015, de când cardul a devenit obligatoriu, vreun furnizor de servicii medicale a fost sancţionat pentru că a refuzat să ofere servicii medicale vreunui asigurat sau că au abuzat de naivitatea unor bolnavi pentru a le folosi cardurile în alte scopuri.