BRAŞOV. Cardul de sănătate, sistemul perfect. De testare a nervilor!

Sunt iarăşi câteva zile de când medicii de familie, cei din spitale şi farmaciştii nu pot accesa aproape deloc cardurile de sănătate. Şi asta nu se întâmplă doar la Braşov. Din această cauză nu reuşesc să prescrie reţete, să dea bilete de trimitere, iar uneori să facă externarea pacienţilor sau o fac foarte greu. Toate aceste lucruri le-au creat nervi bolnavilor, nemulţumiţi că nu pot obţine, la timp, îngrijirile de care au nevoie, dar şi angajaţilor din sănătate. „Este o bătaie de joc! Efectiv. De vineri sistemul mai mult e blocat. Avem zeci de pacienţi cu afecţiuni acute, mai ales viroze, reţete de prescris, pentru că e început de lună, iar sistemul e blocat. Ce e mai exasperant este că acum merge – pentru trei minute, îţi dă speranţe, apoi iar nu merge”, a spus un medic de familie din judeţ.

Bătaie de joc pe timpul şi banii noştri

Farmaciştii stau şi ei câteva zeci de minute pentru validarea prescripţiilor. „Este ceva de neimaginat. Mi-a crescut tensiunea, ne lasă nervii. De câteva zile pacienţii stau în farmacie de la jumătate de oră în sus. Sunt situaţii în care sistemul nu «vede» cardul. De fapt, tot sistemul informatic nu merge. Se întâmplă des nici să nu pot alege medicamentele de pe reţetă, să-i spunem bolnavului ce alternative mai ieftine are. Aseară am stat până la 1 noaptea în farmacie, cinci ore peste program, ca să urc în sistem reţetele! Dacă s-ar întâmpla o dată pe săptămână sau o dată pe zi! Dar o ţinem numai în blocaj!”, ne-a spus indignată şi exasperată farm. pr. Maria Botezatu, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din judeţul Braşov. Nici nu a terminat bine de vorbit, în timp ce bolnavii cu reţetele în mână tropăiau nerăbdători în faţa ghişeului, că a şi intrat o altă pacientă, care a strigat din uşă disperată: „Am stat o oră la altă farmacie. Spuneţi-mi că vă merge cardul!”.  Spre norocul ei, a funcţionat, însă doar 15 minute, după care sistemul a început să afişeze din nou mesajul: „Aşteptare răspuns server CNAS”…

Pacienţii sunt cei care au cel mai mult de suferit, cei care sunt plimbaţi şi care pierd ore întregi pentru o consultaţie şi o reţetă. „Am fost la medicul de familie. Eram programat la o anumită oră, dar s-a depăşit, fiindcă nu a funcţionat cardul la cei de dinaintea mea, dar nici la mine. M-am dus la două farmacii, nu mergea sistemul, la a treia am avut noroc. Nu am stat „decât” jumătate de oră. Sunt angajat, am slujbă, nu mă pot tot învoi în fiecare lună pentru o chestie care ar trebui să fie simplă şi rapidă. Dar nici bătrânii, dacă sunt pensionari nu înseamnă au timp de pierdut, că trebuie cineva să-i plimbe de colo şi să-i pună să aştepte. Mi-a spus doctoriţa de familie că stă frecvent până seara târziu să încarce în sistem consultaţiile. Mi se pare inadmisibil! Dacă o firmă privată dădea rateurile ăstea de multă vreme dispărea de pe piaţă. Dar o instituţie a statului face cu noi ce vrea, pe banii noştri!”, ne-a spus un alt pacient care a plecat din farmacie fără a-şi putea ridica medicamentele.

Sute de milioane de euro pentru sute de rateuri

De partea cealaltă, reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) – că din teritoriu se dă din umeri – spun că medicii nu au motive de nemulţumire, iar sistemul este utilizabil. „Medicii de familie nu au de ce să se plângă. Ei pot să acorde servicii medicale offline, care pot fi încărcate în 72 de ore pentru a fi decontate şi pot să prescrie rețete medicale pe care pot să le raporteze până la sfârşitul lunii”.
Problema nu este una nouă, în fiecare lună apărând blocaje ale sistemului. De fapt, blocajele sunt la ordinea zilei, raritate fiind zilele în care sistemul cardului funcţionează. Aceasta a fost reclamată în repetate rânduri, însă de fiecare dată răspunsul primit a fost că situaţia se va remedia în timp. „Degeaba ni se spune că putem lucra offline, dacă după aia ne resping majoritatea operaţiunilor la decontare, din diverse motive”, spun medicii şi farmaciştii.

Informatizarea întregului sistem de sănătate – denumită Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) – a costat sute de milioane de euro. Implementarea a durat mai bine de şapte ani. Şi cu toate acestea, „cel mai mare proiect al României de după anul 1989”, cum l-a catalogat Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătăţii, se blochează nepermis de des, spre nemulţumirea generalizată a medicilor, farmaciştilor şi a pacienţilor. În plus, de la sfârşitul anului trecut, nicio firmă de IT nu mai asigură mententanţa sistemului cardului de sănătate, numit, ironia sorţii, CEAS. PIAS susţine cardul de sănătate, reţeta şi dosarul electronic al pacientului. Toate sunt interconectate. Astfel, dacă una dintre acestea înregistrează o eroare, consecinţa se vede în toate celelalte.

Pacienţi „captivi” în spitale

Un program de interes naţional care s-a blocat de zeci de ori în câteva luni. „Cred că au subestimat numărul real de servicii care se dau. Nu există o zi în care să funcţioneze cap-coadă toate fără probleme”, spun medicii de familie, care au înaintat un memoriu Avocatului Poporului pentru a rezolva problemele. „Lucrăm tot timpul offline? Şi-atunci unde-i cardul? Vine Curtea de Conturi peste doi ani şi ne impută reţetele, ne impută trimiterile, ne impută analizele”, s-a revoltat dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicină Familiei, care a trimis chiar un memoriu către Ministerul Sănătăţii în care a prezentat toate problemele întâlnite. „Am făcut un memoriu în care am evidenţiat toate problemele care apar, cu date. În general, nu ni s-a răspuns. Mai mult decât atât am fost făcuţi mincinoşi, noi sabotăm sistemul”, a continuat dr. Rodica Tănăsescu.

Şi probleme nu sunt doar la medicii de familie şi la farmacie, ci şi la spitale. Acolo unde pacienţii rămân „captivi”, pentru că nu le poate fi făcută externarea. „Vinerea e una dintre cele mai grele zile ale săptămânii. Se întâmplă să nu putem face nici o externare timp de ore bune!”, spune un medic.

„Acest sistem care a costat atât de mult şi care ar trebui să funcţioneze ireproşabil ca să economisească bani, el economiseşte bani nereal, adică prin imposibilitatea de a folosi toate serviciile de care omul are nevoie sau prin imposibilitatea de a raporta tot ce am lucrat noi, ca să fie plătit. El face economii. Dar nu acestea sunt economiile reale”, sunt convinşi medicii.