BRAȘOVUL, model de bune practici privind gestionarea câinilor fără stăpân

România are cea mai mare populaţie de câini fără stăpâni din Europa şi se luptă să ţină sub control acest lucru de decenii, prin costuri ridicate plătite de autorităţi, cu banii cetățenilor. Paradoxal, acest lucur a făcut să se acumuleze o importantă experienţă legată de activităţile necesare pentru a avea cele mai bune rezultate în managementul câinilor comunitari. Pentru a face cunoscute soluţiile cu rezultate vizibile atât în România cât şi la nivel internaţional, Asociaţia Mondială de Protecţie a Animalelor (WAP) a organizat la Braşov prima Conferinţă Internaţională denumită „Bune practici de management al populaţiei de câini: Prezentarea soluţiilor la nivel local”. Alături de WAP, în organizarea conferinţei s-au implicat şi Primăria Braşov, Direcţia Sanitar -Veterinară şi Asociaţia de Protecţie a Animalelor „Milioane de Prieteni” (AMP). În timpul acestei conferinţe au fost împărtăşite şi discutate cele mai bune practici care pot ajuta autorităţile locale din oraşele şi municipiile din România să implementeze la nivel local activităţi ce au dat deja rezultate pentru a gestiona în mod eficient şi uman populaţia de câini din regiunea pe care o reprezintă. Braşovul a fost ales că loc de desfăşurare a conferinţei tocmai datorită rezultatelor pozitive pe care le-a notat de-a lungul timpului în acest domeniu. Programul conferinţei a cuprins prezentări ale activităţilor de succes, prezentate de autorităţi din Dubai şi din Novi Sad, Serbia, AMP din Braşov şi Save the Dogs din Cernavodă, din România, reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale de Protecţie a Animalelor. În a doua parte a a zilei s-a discutat despre paşii care trebuie făcuţi în România, pentru rezolvarea acestei probleme, în grupuri de tip workshop.

Avem o lege, cum o aplicăm?

Concluzia: autorităţile locale şi asociaţiile pentru protecţia animalelor trebuie să încheie parteneriate pe termen lung pentru a pune în aplicare Legea 258/2013 privind gestionarea câinilor fără stăpân. „Trebuie să fim bucuroşi că avem o bază legală şi putem acţiona. Dacă cetăţenii nu înţeleg că singura soluţie este să-şi sterilizeze şi să-şi microcipeze câinii, atunci noi, ca asociaţii, nu putem face nimic, dar autorităţile de aceea sunt aici, pentru a-i obliga să respecte legea. Dorim ca împreună cu asociaţiile pentru protecţia animalelor din Europa să stabilim împreună o soluţie la nivel naţional care, din păcate, nu este încă.Nu există o soluţie magică, nu există o soluţie unică dovadă că ani de zile în România s-au omorât mii, sute de mii de câini, şi totuşi această problemă există. Nu numai eutanasierea câinilor, ci şi sterilizarea, microciparea, educaţia, toate contribuie la rezolvarea problemei. Dacă populaţia împreună cu asociaţiile pentru protecţia animalelor, cu autorităţile locale vor colabora, cred că în câţiva ani vom reuşi să reducem substanţial numărul de câini fără stăpân”, a declarat Cristina Lapis, preşedinta Asociaţiei pentru Protecţia Animalelor „Milioane de Prieteni” (AMP) din Braşov.

Ea a dat exemplu oraşele Braşov şi Cernavodă, unde asociaţiile de protecţie a animalelor împreună cu autorităţile locale au colaborat, iar rezultatele se văd şi sunt foarte bune. Cristina Lapis consideră că problemele nu sunt rezolvate în totalitate nici la Braşov şi nici la Cernavodă având în vedere că cele două oraşe sunt înconjurate de alte localităţi care nu au servicii specializate şi nici asociaţii care să se ocupe de acest lucru şi tocmai de aceea în cadrul conferinţei se caută o serie de soluţii la nivel naţional pentru managementul populaţiei canine.

Eutanasierea, „brutală, inutilă şi lipsită de etică”

Prezentă la conferinţă, Sara Turetta din Italia, care a fondat în anul 2002 „Save the Dogs”, o organizaţie de caritate creată pentru a rezolva problema câinilor fără stăpân din zona Constanţa, consideră că trebuie schimbată Legea 258/2013 care prevede eutanasierea câinilor după 14 zile, indiferent de starea de sănătate a acestora, o lege pe care o consideră brutală, inutilă şi lipsită de etică. „M-am ocupat de gestionarea câinilor din Cernavodă. În anul 2002 erau pe străzile din oraş 3.000 de câini la 20.000 de locuitori, iar acum, după 13 ani, mai sunt 250 de câini. Am sterilizat peste 10.000, atât în Cernavodă cât şi în localităţile din jur, dar am trimis şi în străinătate şi în plan local pentru adopţie. Ar trebui ca banii folosiţi pentru capturarea şi omorârea lor să fie folosiţi la prevenţie, pentru sterilizare şi microcipare, iar finanţarea să se facă de către stat sau din bugetele locale, pentru a împiedica abandonul în oraşele mari”, a subliniat Sara Turetta. Ea este de părere că Ministerul Educaţiei ar trebui să elaboreze un program structurat de educaţie în şcoli pentru a învăţa copiii să devină nişte deţinători responsabili pentru aceste animale.

În anul 2015, Organizaţia Mondială de Protecţia Animalelor a lansat campania internaţională „O viaţă mai bună pentru câini şi comunităţi”. Organizaţia desfăşoară programe în China, Bangladesh, Dubai, Kenya, Zanzibar, Serbia şi România. La rândul ei, Asociaţia pentru Protecţia Animalelor Milioane de Prieteni din Braşov, înfiinţată în anul 1997, una dintre cele mai vechi asociaţii de acest gen din România, a salvat de la suferinţă şi moarte peste 25.000 de animale ,majoritatea fiind câini fără stăpân, pisici, cai, măgari,dar şi urşi, lupi, cerbi şi căprioare sau arici şi păsări de tot felul. Din anul 2011, AMP a preluat gestionarea adăpostului canin public printr-un acord semnat cu Primăria Braşov.