BRAŞOV. Despre aeroport, doar vorbe şi contre

Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice de pe lângă Instituţia Prefectului a avut astăzi drept principală temă viitorul Aeroport Internaţional de la Ghimbav – Braşov. Prefectul Mihai Mohaci  – care a risipit doar spre finalul şedinţei nedumerirea multora, precizând că tema a fost propusă chiar de seniori – a prezentat stadiul în care se află investiţia, subliniind faptul că, după ani de „contre”, atât Consiliul Județean, cât și Primăria Brașov și-au arătat disponibilitatea de a găsi împreună soluții pentru a continua şi evident finaliza construcţia. Problema principală rămâne, însă, la această oră, circa jumătate din terenul aeroportului (aproximativ 100 de hectare), ce ar trebui transferat de la Institutul Cartofului la CJ. De altfel, invitat special a fost senatorul Viorel Chiriac (PSD), care a iniţiat un proiect legislativ în acest sens şi pe care se vor relua discuţiile, când începe sesiunea parlamentară. El spune că iniţiativa lui are şanse de reuşită pentru că se face o nouă lege prin care se acordă amplasamentul pe zece ani, pe când cea a PNL a eşuat, pentru că se dorea prelungirea unui termen, de folosire a terenului, care a expirat anul trecut, în luna iunie. Inițiativa legislativă la care face referire senatorul a aparținut deputaților liberali brașoveni Gheorghe Ialomițianu, Mihai Donțu și Gabriel Andronache, care au depus un amendament la Legea nr. 197/2009, privind transmiterea din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Braşov un teren de aproximativ 200 de hectare, necesar construirii Aeroportului. Potrivit actului normativ din 2009, lucrările trebuiau terminate în cinci ani, termenul expirând în iunie 2014. „Având în vedere că m-am pus de acord cu colegii din grupul parlamentar şi de la Guvern, nu văd de ce nu s-ar putea rezolva această problemă în regim de urgenţă  din toamnă, cu începerea sesiunii parlamentare. Termenul de zece ani este doar pentru finalizarea construcţiei, nu pentru operare”, a precizat Chiriac.

Deşi a apreciat demersul Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov (ADDJBv), care a lansat o petiție online prin care brașovenii li se cere să susţină proiectul, prefectul Mihai Mohaci s-a arătat deranjat de cea de-a doua întrebare din document, respectiv dacă repondenţii cred că guvernul ar trebui să finanțeze investiția. „Ca reprezentant aş Guvernului și ca participant la discuțiile tehnice pe această temă dintre Primărie și Consiliul Județean, consider că ultima întrebare nu își avea rostul, pentru că la întâlnirea din luna mai am luat în discuție și problema finanțării și aranjamentul financiar. E ca şi cum te-ai apuca să faci o casă şi când ajungi cu ea la jumate ceri bani de la alţii ca s-o termini”, spune prefectul.

Mihai Mohaci a precizat că și-ar dori ca toate aceste demersuri să nu aibă conotaţie politică. El consideră că Aeroportul va deveni extrem de important pentru întreaga zonă, după construcţia fabricii şi începerea producţiei de  la Braşov a elicopterelor Super Puma MK.

Mihai Pascu, director în CJ şi președinte al ADDJB, a replicat că petiția online „este un instrument prin care să obținem și să demonstrăm sprijinul cetățenilor. Întrebarea a doua nu are nici o conotație politică, pentru că în conducerea ADDJB sunt primari din toate partidele politice. Și am pus-o pentru că această investiție nu poate fi finalizată doar din banii Consiliului Județean și ai Primăriei. Apoi, orice aeroport, din orice țară, este de interes strategic. Vedeți situația de acum, cu Ucraina, cu Ungaria, cu valurile de emigranți care intră. Trăim vemuri tulburi. Să ne ferească Dumnezeu să fie mai tulburi. Un aeroport poate fi un răspuns adecvat în strategia de apărare a României”.
La rândul său, Pascu, care a amintit că ştie de proiect din 1993, a subliniat că atât timp această investiţie va fi discutată strict politic, ca temă de campanie electorală, nu se va întâmpla nimic cu Aeroportul. „Dacă va fi privită ca o necesitate, având în vedere şi interesul celor din Covasna şi Harghita, atunci sunt şanse să putem realiza Aeroportul. Din punct de vedere financiar, faţă de 2007, posibilitatea de a trage fonduri private pentru această investiţie are şanse tot mai mici, iar investiţii care nu produc profit nici în primul an, nici în al doilea, trebuie realizate şi finanţate din fonduri publice. Lucrurile s-au blocat din momentul expirării termenului prin care am avut terenul, nu putem face chletuieli din bani publici acolo, legea nu ne mai permite. Mai mult, am constatat o scădere bruscă a interesului, ambasadele care ne-au spus că ne vor susţine printre investitorii străini au renunţat la acest lucru, pentru că nimeni nu vine să investească în momentul în care există incertitudine. Acest aeroport are nevoie de minimum 57 de milioane de euro pentru finalizare, aşa cum este prevăzut în proiectul tehnic. Avem 5 milioane de euro la Consiliul Județean pentru continuarea suprafeţelor de mişcare. Din discuţiile din aprilie cu domnul primar George Scripcaru, şi Primăria Braşov poate veni cu 8-12 milioane de euro, condiţionate de obţinerea unui aviz din partea BERD”.

La finalul acestor discuţii, vârstnicii nu păreau mai convinşi că mult aşteptatul aeroport va deveni realitate în viitorul apropiat. „Este o investiţie foarte importantă pentru Braşov, ar aduce dezvoltare, inclusiv pentru turism, dar nu cred că o să mai apuc ziua în care vor decola şi ateriza avioane la Ghimbav. Aici nu trebuia să fim noi, ar fi trebuit să fie politicienii, că de la ei se trage tărăgănarea asta, lor le aparţine decizia şi se pare că nu vor pentru Braşov domnii din Parlament”, a declarat Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România.