BRAŞOV. Vikingii şi-au făcut tabăra în Cetatea Râşnov

Aceasta este prima „descălecare” a vikingilor în Transilvania, pentru că nu există surse istorice care să ateste că au mai fost pe aici.
 
Râşnovenii şi turiştii sunt invitaţi din nou să fie părtaşi la o lecţie de istorie vie în Cetatea Râşnov, unde începe astăzi cea de-a şaptea ediţie a Festivalului de Reconstituire Istorică. Desfăşurat în perioada 20-23 august, acesta se doreşte a fi un instrument de valorificare culturală şi dezvoltare durabilă a comunităţii locale, iar ediţia actuală promovează patrimoniul cultural al zonei prin conceptul de istorie vie, valorificând meşteşugurile tradiţionale şi reperele identitare ale comunităţii. Popor care a întreprins numeroase incursiuni pe ape şi uscat în urmă cu mai bine de un mileniu, vikingii şi-au stabilit deja tabăra la Cetatea Râşnovului. 43 de reprezentanţi ai grupurilor de vikingi (reenactors – oameni care reconstituie perioade şi evenimente istorice) din Europa şi SUA participă, alături de grupul de reconstituire istorică „Living Rosenau”, la festival, pentru a recrea atmosfera din perioada medievală, punând accent pe autenticitatea vieţii cotidiene în cetate. Vizitatorii din Grădina Cetății vor putea interacționa cu istoria narativizată în epoci diferite, redescoperind meșteșuguri, rememorând evenimente, participând la jocuri, la ateliere și la prelegeri despre autenticitatea reconstituirilor istorice. Degustarea bucatelor tradiționale, muzica medievală și recrearea unor bătălii vor facilita dialogul publicului cu pasionații de istorie retrăită. „Agenda culturală a orașului Râșnov continuă cu un proiect unic în România, cu care ne mândrim foarte mult. Avem o plăcere deosebită să îi avem ca oaspeți, dar mai mult, chiar ca parteneri, pe cei de la Trondheim Vikinglag”, a spus primarul Râșnovului, Adrian Veștea.

Râşnovul are grup de reconstituire istorică

Festivalul este parte a proiectului „Reconstituirea Istorică – instrument de valorificare culturală şi dezvoltare durabilă a comunităţii locale”, derulat de Asociaţia Mioritics din Râşnov în parteneriat cu Primăria Râşnov şi Trondheim Vikinglag (Norvegia), în perioada decembrie 2014 – noiembrie 2015 și finanțat prin programul PA17/RO13-Promovarea Diversității în Cultură și Artă de către Granturile SEE 2009-2014 ( LP99/08.04.2014), cunoscute drept „fondurile novegiene”. Pe lângă vikingi, tema locală din acest an a evenimentului este colonizarea săsească din Transilvania, iar cei care vor transpune în faţa publicului acest moment sunt membrii grupului de reconstituire istorică „Living Rosenau” (Rosenau fiind numele vechi, săsesc, al Râşnovului, care se traduce prin Oraşul Rozelor, al trandafirilor). „Dacă în anii trecuți aveam oaspeți din alte țări, grupuri de reconstituire istorică, în urmă cu un an și jumătate ne-am gândit împreună cu reprezentanții Primăriei să înființăm un grup similar care să fie al Râșnovului. Proiectul este realizat pe fonduri norvegiene, așa că am avut încă de la început ideea de a colabora cu un grup cu experiență din țara scandinavă. Am creat grupul pe o documentare istorică foarte serioasă, nu am plecat la drum pe genunchi și deja au fost realizate două ateliere în care membrii au învățat să coasă haine medievale, respectiv să joace rolul unui reenactor. De asemenea, în luna iunie am fost prezenți la festivalul de film istoric din orașul Hammar, o premieră pentru un grup din România”, a declarat Mihai Dragomir, președintele Asociației Mioritics.

Nu doar recuzită şi costume, ci poveşti autentice

Documentaţia istorică a proiectului a fost realizată de istoricul Nicolae Pepene, fost director în Primăria Râşnov, acum director al Muzeului de Istorie Braşov, iar scenele de reconstituire istorică au fost pregătite de o echipă de specialişti norvegieni, coordonaţi de Ingrid Galadriel, specialist în marketingul evenimentelor culturale şi lidera grupului de vikingi. „Fiecare viking va avea, dincolo de povestea grupului, propria poveste. Cei prezenți vor putea auzi întâmplări extrem de interesante ale personajelor. De asemenea, grupul de la Râșnov are propriile personaje bine definite, precum cavalerul teuton și scutierul său, o familie de negustori sași sau două familii de români, una de oieri și alta de diaconi. Dacă partea norvegiană va desfășura și momente de război, demonstrații de luptă, partea română va pune mai mult accentul pe viața cotidiană, în special pe meșteșugărit”, a precizat Pepene. În acest an, trupa de reconstituire istorică a Râşnovului a făcut cunoscut oraşul, dar şi întreaga ţară a Bârsei în lume, prin participarea la unul dintre cele mai mari festivaluri de profil din Europa, „Hamar Medieval Festival” (în Norvegia). Evenimentul a avut loc la jumătatea lunii iunie, iar cei 14 membri ai grupului au realizat scene din viaţa cotidiană specifică zonei din secolul al XIII-lea, pornind de la informaţiile istorice existente în documentarea proiectului. Scenele „coloniştii saşi practicându-şi meşteşugurile”, „suita cavalerului teuton”, „familia de cumani” şi „reprezentanţii comunităţii româneşti” au contribuit cu succes la atmosfera medievală a evenimentului. 

„Festivalurile medievale din România sunt kitsch”

Pentru prima dată în țara noastră, cu prilejul festivalului de la Râșnov va fi lansat un ghid despre cum se realizează un festival medieval în Europa civilizată, acesta fiind editat în limbile română și engleză. „Ghidul conține informații extreme de interesante și importante, fiind o replică scrisă la lucrurile făcute cu amatorism în România, la kistchurile cu pretenţie de festival medieval. Au foarte multe de învățat și oamenii cu experiență în organizarea de festivaluri sau în orice fel de eveniment cultural. Ne-am obișnuit în România cu aşa-zise «festivaluri medievale» care predomină cavalerii și domnițele, dar de fapt în perioada respectivă era mai degrabă una a oamenilor simpli, a meșteșugarilor. În plus, ghidul este scris ca un roman captivant”, a puncta Nicolae Pepene.

Vikingii şi istoria lor fascinantă

Frumoasa Ingrid, lidera vikingilor ce sunt prezenți în aceste zile în județul nostru, lucrează în viața de zi cu zi ca specialist în management cultural la un muzeu din Trondheim. Chiar dacă nu se știu exact toate datele despre cum au trăit strămoșii, pe baza cercetărilor și a interpretărilor, ea și ai săi colegi redau lumii actuale o parte din grandioasa viață a unei civilizații care a scris istorie în lume. „Este vorba despre fascinația pentru vikingi și acea parte a istoriei. La Râșnov vor fi prezente multe naționalități care întrupează vikingi și am vrea să venim an de an, dacă vom avea bani pentru aceasta, noi lucrând pe bază de voluntariat. Este interesant, pe de altă parte, să cunoaștem cultura și istoria poporului român, ne-au făcut curioşi tinerii români pe care i-am întâlnit şi care vorbesc cu mult entuziasm de România”, a spus norvegianca, caracterizată de colegii români ca o mână de fier într-o mănuşă de catifea.