CNADNR dă 20,34 milioane de lei pentru autostrada Bucureşti-BRAŞOV

Din păcate, banii nu sunt pentru construcţia arterei, ci pentru revizuirea studiului de fezabilitate

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a lansat o licitaţie deschisă pentru atribuirea unui contract de revizuire a studiului de fezabilitate pentru mai multe tronsoane din autostrada Bucureşti – Braşov şi pentru reabilitarea DN 73B, urmând să plătească 20,34 milioane de lei (4,5 milioane de euro), sumă care include şi TVA.

Durata contractului va fi de 12 luni de la data de începere a acestuia, din care şase luni pentru revizuirea studiului de fezabilitate şi şase luni de asistenţă acordată beneficiarului. Valoarea fără TVA a contractului este de 16,4 milioane de lei.
Termenul-limită de depunere a ofertelor este 15 septembrie, ora 10.00, urmând ca acestea să fie deschise în aceeaşi zi, două ore mai târziu. Proiectul are ca scop realizarea Autostrăzii Comarnic – Braşov, respectiv sector Comarnic – Predeal, kilometrii 115-300 de metri, kilometrii 114 -800 de metri şi sector Predeal – Cristian, kilometrii 146-800 de metri şi kilometrii 162-300 de metri, la care se adaugă reabilitarea DN 73B, în vederea asigurării infrastructurii de bază necesară cererii de transport în creştere, se arată într-un comunicat al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). DN 73B face legătura între localităţile Ghimbav şi Cristian, ambele în judeţul Braşov.

Investiţia îşi propune şi „reducerea numărului de accidente precum şi îmbunătăţirea confortului în timpul călătoriei, gestionând în acelaşi timp reducerea emisiilor de poluanţi şi impactul negativ asupra mediului, prin creşterea fluenţei, atât a traficului de tranzit, deviat pe autostrăzi, cât şi a traficului rămas în zona urbană, precum şi de a reduce poluarea sonoră în zona localităţilor urbane adiacente pe DN 1”, notează CNADNR. În plus, pe lângă importanţa naţională, autostrada Bucureşti – Braşov va deservi în condiţii bune traficul de tranzit internaţional de mărfuri şi persoane de pe teritoriul României, precizează oficialii CNADNR.

Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a emis în 30 iulie acceptul de publicare a anunţului de participare, iar  acesta a fost publicat ieri în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), spun oficialii CNADNR.

Poveste fără sfârşit

Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov a fost amânat de mai multe ori. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia), a renunţat la contract.

La începutul anului 2014, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov. Durata contractului de concesiune era de 30 de ani, din care patru ani construcţie şi 26 de ani operare şi întreţinere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie era de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanţare, suma urca la 8,45 miliarde euro.

Premierul a cerut în ianuarie 2015 ministrului Transporturilor ca, până în 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aştepta. Premierul susţinuse anterior că autostrada Comarnic-Braşov nu poate fi realizată fără un consens politic. În februarie, Ministerul Transporturilor anunţa că statul vrea să găsească un model financiar mai eficient în raport cu bugetul şi să atragă finanţare de la instituţii financiare internaţionale pentru autostrada Comarnic-Braşov şi că discuţiile cu consorţiul selectat vor continua până în aprilie.

În luna mai, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Transporturilor de la acea dată, Ioan Rus, ca după aprobarea Master Planului de către Comisia Europeană să prezinte o soluţie şi pentru proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov, adăugând că, după găsirea acestei soluţii, membrii Guvernului se pot retrage „în glorie”. Ulterior, Rus şi-a dat demisia, în urma declaraţiilor sale referitoare la românii din străinătate.

Contract reziliat în iunie

CNADNR a anunţat, în 18 iunie, anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune privind construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, din cauza problemelor cu finanţarea. Proiectul urma să fie derulat de un consorţiu format din companiile Vinci (Franţa), Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia) „Ofertantul declarat câştigător (asocierea Vinci-Strabag-Aktor, n.r.) nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte”, arăta CNADNR. Un alt motiv care a stat la baza acestei decizii a fost prezentarea publică a proiectului, care „a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate”.

CNADNR arată că, având în vedere costul semnificativ al proiectului, dacă ar fi încheiat contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, acest lucru ar fi putut duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice.

În plus, „ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune”, se arată în comunicatul Companiei de Drumuri. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte, au spus reprezentanţii CNADNR.

În al treilea rând, Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi a suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări „onGovernment balance sheet” a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat. Mai mult, după desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. „Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor”, a informat CNADNR.

Construcţie „pe bucăţi”

Ulterior, mai precis în 16 iulie, CNADNR a anunţat că a fost inițiată procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de execuţie pentru două loturi disparate, capete din autostradă. Tronsonul Comarnic – Braşov este împărţit în cinci sectoare, cu un total de 58 de kilometri. „Sectoarele 1 şi 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Braşov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă şi drumuri de legătură) vor fi scoase la licitaţie, cu finanţare de la bugetul de stat. Pentru sectoarele 2, 3 şi 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitaţie actualizarea studiilor geotehnice, cu finanţare de la bugetul de stat. În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic şi Buşteni. După finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitaţie lucrările de construcţie, cu finanţare de la bugetul de stat”, potrivit CNADNR.

Autostrada este împărţită în cinci secţiuni: Comarnic Sud – Comarnic Nord (3,4 km), Comarnic Nord – nod rutier Buşteni (16,3 km), nodul rutier Buşteni până la nodul rutier Predeal (12,8 km), nodul rutier Predeal până la nodul rutier Râşnov (15,2 km) şi nodul rutier Râşnov până la Cristian (5,4 km).

Oficialii CNADNR susţin că proiectul autostrăzii Bucureşti – Braşov rămâne o prioritate (ocupă locul al doilea) în Master Planul General de Transport şi că va fi dezvoltat în paralel cu autostrada Sibiu – Piteşti.