CNADNR: „Lucrări fără etapizare rațională”, executate la autostrada Sibiu-Orăștie

Lucrări executate „fără rațiune”, studii geotehnice care indicau risc major de alunecări de teren ignorate, un tunel pe care proiectanții de la Impregilo-Salini l-au considerat de la început ca fiind necesar, dar pe care nu l-au mai făcut doar ca să ceară mai apoi fonduri suplimentare, sunt câteva dintre concluziile Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) privind autostrada Orăștie-Sibiu, relatează turnulsfatului.ro. 

Constructorul a obținut contractul acum patru ani și o lună (20 iunie 2011) pentru a executa cei 22,1 km de autostradă dintre Săliște și Cunța (județul Alba), adică lotul trei al autostrăzii Orăștie – Sibiu, valoarea investiției fiind de 604,8 milioane de lei, fără TVA (aprox. 134,4 mil. de euro). Lucrările trebuiau în 17 aprilie 2013, dar circulația a fost deschisă a fost deschisă circulației abia în 14 noiembrie 2014, însă și acum se mai lucrează. Cu toate acestea lucrările au fost plătite în proporție de 99,7%.

Avertisment inutil

Potrivit CNADNR; la Aciliu, înainte de viaductul de un kilometru lungime, italienii au săpat un debleu imens (cu margini de 40 de metri înălțime), ceea ce a pus toate dealurile din împrejurimi în mișcare, afectând și în prezent siguranța circulației. Faptul că acele dealuri nu sunt deloc stabile era era menționat în studiul de fezabilitate din 2008-2009, iar documentația a fost depusă la dispoziția constructorului. De altfel, mai susțin reprezentanții companiei, după ce au câștigat licitația, constructorii italieni au realizat proiectul tehnic și detaliile de execuție, documente în care au recunoscut că în zona Aciliu sunt probleme geotehnice cu risc mediu și major și au ajuns la concluzia că este periculos ca dealurile din zonă să fie excavate, cea mai sigură soluție fiind construirea unui tunel. Însă, potrivit CNADNR, „cu toate că antreprenorul avea cunoștință asupra naturii terenului în acea zonă, a stabilit soluțiile tehnice alegând soluții clasice de consolidare a terenului, în detrimentul unui tunel rutier realizat prin metode miniere de execuție (soluție tehnică recomandată prin studiu geotehnic la faza Proiect Tehnic)”. Ideea tunelului a fost readusă în discuție de Impregilo în 2013, când au și cerut câteva sute de milioane de lei în plus (mai bine de 300) pentru a implementa această soluție, însă autoritățile au respins aceste solicitări, deoarece excedau cadrului legal.
De asemenea, reprezentanții CNADNR au precizat că că studiile geotehnice ale italienilor (necesare în vederea elaborării proiectului și a detaliilor de execuție) s-au limitat exclusiv la cei 70 de metri de teren pe care este construită autostrada, ignorându-se terenurile din imediata apropiere.

S-a lucrat anapoda

Aceste documentații au fost întocmite în peroiada perioada 2011 – 2012, iar în primăvara lui 2012, încă din faza de decopertare a terenurilor pe care urma să fie construită autostrada, apar deja semnele alunecărilor de teren. „Lucrările s-au realizat fără o etapizare rațională, nerespectând prevederile Proiectului – Caiet de sarcini terasamente. Caiet de sarcini lucrări de consolidare – astfel încât pe nici o zonă decopertată și excavată lucrările nu au fost finalizate și protejate în perioada de îngheț – dezgheț și cu precipitații caracteristică sfârșitului de iarnă și primăverii”, arată cei de la CNADNR. Încă din 2012, mai susțin reprezentanții companiei, CNADNR a propus soluții care să limiteze efectul dezastruos al alunecărilor de teren. Apoi, în 2012 și 2013, la cererea celor de la Impregilo este angajat un expert tehnic autorizat – Anton Chirică, care a fost angajat și pentru a verifica alunecările de pe Aeroportul Internațional Sibiu – cu ajutorul căruia au fost elaborate noi soluții de stabilizare a terenurilor. Culmea, susține CNADNR, Impregilo ignoră noile proiecte și lucrează după cum e mai ieftin: „Cu ocazia inspecțiilor tehnice s-au constatat abateri față de soluțiile noi proiectate, ceea ce în unele cazuri au făcut nefuncționale lucrările cu rol drenant, permițând acumulări de ape care au generat tasări și prăbușiri locale ale terenului, însoțite de deplasări ale sistemului drenant abia realizat”.