DE LA CAPĂT. Guvernul plusează: România ar putea avea peste 2.000 de kilometri de autostradă… în 2030

Ministerul Transporturilor a postat o nouă versiune a Master Planului General de Transport (MPGT) al României, document care a fost retransmis, la cerere, Comisiei Europene. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a anunțat că în perioada 20-22 mai vor avea loc discuțiile finale, la Bruxelles, pentru aprobarea Master Planului și a estimat că până la finalul lunii mai documentul va fi aprobat, inclusiv cu programul de implementare. 

„În cele aproximativ 1.000 pagini, documentul prezintă atât proiectele de infrastructură, cât și strategia de implementare a acestora în cele două perioade de programare, respectiv 2014-2020 și 2020-2027. Actuala variantă a MPGT este rezultatul negocierilor pe care Ministerul Transporturilor le-a avut cu experții Comisiei Europene și va fi prezentată și comisiilor pentru transporturi din Senat și Camera Deputaților în cursul acestei săptămâni. De asemenea, în ultima parte a acestei luni este programată la Bruxelles o nouă întâlnire între specialiștii Ministerului Transporturilor și experții Comisiei Europene pentru discuții finale asupra documentului”, se arată într-un comunicat al conducerii Ministerului Transporturilor.

Ultima versiune a Master Planului a fost transmisă mai târziu decât era estimat, iar ministrul Ioan Rus, citat de presa națională, a admis că a existat o întârziere în a răspunde observațiilor Comisiei Europene, dar justificată de „studierea problemelor”. 

Uniunea Europeană ne condiționează…

Oficialii europeni consideră că împrumuturile pentru proiectele de infrastructură – aprobate la un plafon de șapte miliarde de euro printr-un memorandum al Guvernului României – trebuie să se încadreze în angajamentele în privința deficitului bugetar ca stat membru al UE. 

Potrivit reprezentanților Ministerului Transporturilor, citați de presa centrală, pentru respectarea acestei condiții este nevoie de o serie de măsuri suplimentare care se referă la suplimentarea spațiului fiscal alocat pentru infrastructura de transport, precum și utilizarea „ajustorului de deficit bugetar” – care oferă posibilitatea ca România să implementeze portofoliul de proiecte de infrastructură de transport rutier, în valoare de 12,6 miliarde de euro, în perioada 2014-2020. 

Ministrul Ioan Rus a precizat că în Master Plan se regăsesc proiectele autostrăzilor Pitești-Sibiu, București-Brașov și Iași-Târgu Mureș. Potrivit noii versiuni a MPGT, în momentul de față, România are 550 de kilometri de autostradă, iar în 2030 va avea 2.074 de kilometri (sic! – n.r.). 

UE cere traseul Sibiu-Pitești

Cel mai controversat punct al dialogului dintre București și Bruxelles a fost prioritizarea autostrăzii Pitești-Sibiu, aflată pe Coridorul 4 Paneuropean. Într-un comunicat al Ministerului Transporturilor din 9 aprilie se arată că „se întreprind demersurile necesare în vederea finalizării proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești până în anul 2020, acesta fiind prioritar pentru infrastructura rutieră din România”.

UE ne-ar putea finanța cu 6,8 miliarde de euro

Anul acesta, în februarie, ministrul Ioan Rus prezintă o variantă actualizată a Master Planului General de Transport, elaborată, în premieră, după două sesiuni de dezbateri publice. În document, apare, ca autostradă, proiectul Pitești-Sibiu. Acum, în Master Plan, mai sunt amintite, printre altele, Brașov-Sibiu, prețul acesteia fiind estimat la 816,44 milioane de euro, Tg.Mureș – Sovata – Ditrău – Poiana Largului – Târgu Neamț (cu o lungime de 183,8 de kilometri și o valoare estimată de de 2,9 miliarde de euro). După și dacă vor aviza Master Planul, reprezentații UE vor da undă verde ca în perioada 2014-2020 să se contribuie la realizarea lucrărilor cu 6,8 miliarde de euro.

Fostul ministru Dan Șova și ministrul Ioan Rus, susținuți de premierul Victor Ponta, au insistat pentru realizarea unei autostrăzi Comarnic-Brașov, care are o rețetă financiară controversată, ignorând mult timp solicitările vizând demararea lucrărilor la o autostradă Pitești-Sibiu. 

Potrivit ultimei versiuni a Master Planului, autostrada Sibiu-Pitești beneficiază de cel mai mare punctaj, respectiv 120,22. 

Conform proiectului, artera are o lungime de 116 kilometri, iar realizarea ei ar costa 1,6 miliarde de euro. Anul trecut, între Pitești și Sibiu se dorea realizarea unui drum expres. 

Comarnic-Brașov, proiect cu valoare variabilă 

La „concurență” cu autostrada Sibiu-Pitești este aceea dintre Comarnic și Brașov, „un pariu electoral al Guvernului Ponta”. La finalul lui 2012, actualul premier declara că „dacă autostrada Comarnic-Brașov nu e gata până în 2016, nu mai candidez la următoarele parlamentare”. În 19 decembrie 2013, șeful Guvernului declara că asocierea Vinci-Strabag-Aktor a câștigat etapa dialogului competitiv și că a fost selecționată drept constructor, iar în 16 ianuarie 2014 premierul și ministrul Transporturilor, Dan Șova, anunțau semnarea unui memorandum cu asocierea câștigătoare. Într-o conferință de presă, cei doi avansau termenul de 20 aprilie 2014 până la care asocierea Vinci-Strabag-Aktor trebuie să găsească finanțarea, urmând ca apoi statul să semneze și contractul oficial. 

Tot atunci au fost prezentate și noi detalii: prețul crescuse de la 1,2 miliarde euro la 1,8 miliarde euro, lungimea autostrăzii scăzuse de la 58 km la 52 km și a fost anunțată și o taxă de utilizare a acestei artere, încasată de statul român. În plus, oficialii ministerului au afirmat că potrivit contractului ce trebuia încheiat cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor statul român va fi cel care va plăti anual 37,5 milioane de euro pentru întreținere. 

Acum, potrivit ultimei versiuni a Master Planului, lungimea acestui tronson de autostradă (care are 82,80 puncte) este de 58 km, iar costul lucrărilor a fost estimat la 997,75 milioane de euro. 

Multe variante… 

Până acum, guvernele conduse de Victor Ponta au prezentat publicului mai multe versiuni ale conceptului de dezvoltare rutieră, nici unul clar, coerent și în concordanță cu viziunea europeană în domeniu, documentele aparținând actualului ministru al Transporturilor, Ioan Rus, dar și predecesorului său, Dan Șova. 

Astfel, în aprilie 2014, Dan Șova prezenta la Palatul Parlamentului planșe „orientative” ale Master Planului pentru Transporturi, după ce mai susținuse o prezentare în decembrie 2013, între cele două variante existând câteva diferențe. În cele patru luni, ministrul a ajuns la concluzia că mai este nevoie de autostrăzile Buzău-Brăila/Galați, Focșani-Bacău, Sibiu-Râmnicu Vâlcea (care asigură legătura cu Pitești prin Curtea de Argeș) și București-Alexandria.

În luna octombrie 2014 ministrul Transporturilor, Ioan Rus, prezintă noua variantă a Master Planului, „ca rezultat al unei analize absolut științifice”. Această analiză plasa viitoarea rețea de autostrăzi în afara rutei prioritare europene TENT-T Core.