UE a pregătit noi sancțiuni pentru Rusia

Miniștrii de Externe din UE au aprobat ieri că încă 19 persoane apropiate Rusiei să intre pe lista neagră a sancțiunilor. Cu toate acestea, noua măsură nu va fi implementată pe loc, ci se așteaptă să se vadă concluziile de la negocierile de pace de la Minsk, ce vor avea loc mâine, între liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței.

„Sancțiunile de astăzi sunt asumate, însă implementarea lor va depinde de situația din teren. Vom vedea cum stau lucrurile după negocierile de la Minsk și apoi vom face o evaluare”, a declarat ministrul de Externe francez, Laurent Fabius. De cealaltă parte, Rusia a reacționat dur. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a declarat că nimeni nu ar trebui să îndrăznească să îi dea ultimatumuri lui Vladimir Putin. „Deja am spus tot ce se putea spune despre tonul acestor negocieri. Nimeni nu a vorbit vreodată și nici nu îi poate vorbi președintelui Vladimir Putin în termeni de ultimatum, oricât și-ar dori unii”, a spus Peskov.

Reacția Moscovei a venit și pe fondul informațiilor potrivit cărora Germania i-ar fi dat lui Putin timp până miercuri să accepte planul de pace pentru Ucraina.

Efectul de bumerang al sancțiunilor

O poziție surprinzătoare a luat însă ministrul spaniol de Externe care a vorbit în premieră despre câți bani pierde UE din cauza sancțiunilor aplicate Rusiei. Nota de plată prezentată de Jose Manuel Garcia-Margallo este nici mai mult nici mai puțin de 21 de miliarde de euro. „Sancțiunile au avut un cost imens pentru noi toți, Uniunea Europeană a pierdut până acum 21 de miliarde de euro. Spania a fost lovită serios în ce privește agricultura și turismul”, a spus ministrul spaniol.

Tensiunile dintre președintele rus Vladimir Putin și liderii occidentali au ajuns la un punct critic săptămâna trecută, motiv pentru care cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande au făcut o vizită de câteva ore la Moscova pentru a încerca să ajungă la un acord de pace în ceea ce privește Ucraina.

Declarațiile celor două părți au fost mai degrabă îngrijorătoare decât optimiste. Dacă Merkel și Hollande au avertizat că, în lipsa unui compromis, „scenariul se numește război”, Rusia, prin vocea ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, a continuat să arunce vina pe SUA și UE pentru ce se întâmplă în Ucraina, fiind arătat cu degetul și scutul antirachetă al NATO din România, de la Deveselu.

Discuțiile vor continua însă miercuri la Minsk unde liderii din Rusia, Ucraina, Germania și Franta vor încerca să ajungă la un consens în ce privește planul de pace pentru Ucraina.