BRAȘOV. În secolul XXI, pojarul încă ucide copii

Săptămâna Europeană a Vaccinării reprezintă o inițiativă regională
condusă și coordonată de Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii (OMS) și implementată de statele membre ale
Regiunii europene, cu rolul de a promova ca mesaj-cheie faptul că
vaccinarea fiecărui copil este esențială pentru prevenirea bolilor și
protejarea vieții. În 2015 se împlinesc zece ani de când OMS a declarat prima dată Săptămâna Europeană a Vaccinării. Astfel, în țara noastră, sub sloganul „Prevenire.
Protecție. Imunizare”, se derulează activități de informare și
implicare a publicului-țintă și de abordare a provocărilor legate de
vaccinare, precum și organizarea de puncte și sesiuni de vaccinare
accesibile comunităților cu risc identificate. Tema campaniei este
„Angajament pentru imunizare – cum poate Europa să elimine bolile care
pot fi prevenite prin vaccinare?”, iar scopul este creșterea acoperirii
vaccinale prin vaccinarea unui număr cât mai mare de copii rămași
nevaccinați/vaccinați incomplet (restanțieri) cu vaccinuri ROR (rubeolă – pojar, oreion și rubeolă) și polio (poliomielită – paralizie infantilă),
în principal. „Punerea în aplicare pe scară largă a programelor de imunizare în ultimii
30 de ani a condus la realizări remarcabile. Regiunea europeană a OMS a
fost certificată ca fiind fără poliomielită în anul 2002, iar în
ultimele decenii numărul de cazuri de rujeolă din regiune a fost redus
cu mai mult de 90%”, a subliniat dr. Georgeta Negoiță (foto 2), șefa Biroului de Promovarea Sănătății din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Brașov.

Unul din cinci copii nu este vaccinat corespunzător

OMS recomandă ca toți copiii să
beneficieze cel puțin de vaccinările împotriva difteriei, tetanosului,
pertussisului sau tusei măgărești, rujeolei (binecunoscutul pojar),
rubeolei, oreionului și poliomielitei, pentru a reduce suferința
copiilor, riscul de malformații și de deces, dar și pentru a reduce
costurile pentru sistemul de sănătate. Însă, potrivit datelor DSP, unul din cinci copii și mulți adulți nu sunt vaccinați corespunzător. Lipsa cunoștințelor privind vaccinarea este un motiv-cheie pentru care mulți adulți decid, în mod conștient, să nu se vaccineze sau să nu-și vaccineze copiii.
Datele statistice privind estimarea acoperirii vaccinale a copiilor la vârsta de 18 luni, în județul Brașov, arată că în mediul rural sunt mai puțini copii vaccinați decât în mediul urban și, de asemenea, s-a înregistrat o scădere a vaccinării față de 2014.
În 2014 au fost înregistrați 71 de copii nevaccinați corespunzător vârstei (31 în mediul urban și 40 în mediul rural), iar în 2015 numărul acestora a ajuns la 95 (54 în mediul urban și 41 în mediul rural). Astfel, dacă în 2014, 98% dintre bebelușii din mediul urban și 97% din mediul rural au primit vaccinul BCG, în perioada trecută din 2015 procentajul a scăzut la 93% – urban și 94% – rural. În ceea ce privește vaccinul împotriva hepatitei virale B, în mediul urban au fost vaccinați 92% dintre copii, iar la sate 84%. Vaccin DTPa au primit 85% din copiii de la oraș și 81% la sate, vaccin poliomielitic VPI – 85% (urban) și 81% (rural) și vaccin ROR – 88% (urban) și 78% (rural). De asemenea, au fost înregistrați 471 de copii cu antecedente vaccinale, dintre care 329 în mediul urban și 142 în mediul rural.

Sărăcia și refuzul „neavizat” fac victime

Motivele nevaccinării au fost în principal neprezentarea părinților cu copiii la medic sau refuzul acestora de a-i vaccina, mai rar și contraindicații medicale.
Sărăcia și lipsa de interes din partea părinților din mediul rural brașovean au făcut ca procentajul de imunizare a micuților împotriva pojarului să scadă la 80%, adică mult sub nivelul recomandat, lucru îngrijorător pentru autoritățile din domeniul sanitar. Îmbolnăvirea micuților sub doi ani poate avea urmări extrem de grave până la deces.
În condițiile în care România se află pe primele locuri în Europa la mortalitatea infantilă, campaniile de vaccinare au un rol esențial în prevenirea îmbolnăvirilor și a deceselor în rândul copiilor. Rujeola – sau pojarul, așa cum este cunoscută boala sub denumirea populară – poate fi extrem de periculoasă pentru micuți.
Cele mai serioase probleme sunt întâmpinate în comunitățile de romi din județ, unde, de multe ori, nici măcar nu se cunoaște numărul exact al copiilor. Nu este de mirare că în aceste comunități vaccinarea este mult sub nivelul mediu din județ. De altfel, în mediul rural al județului Brașov, 80,92% dintre copii au fost imunizați împotriva pojarului, în timp ce procentajul recomandat este de 95%. „Există niște motive filosofice, etice și religioase, dar și economice. Distanța mare până la cabinetul medicului de familie este una din piedici, iar lipsa banilor este un impediment pentru a ajunge cu autobuzul la cabinet. Oreionul poate provoca infecții testiculare și astfel sterilitatea
bărbaților. Fetele care fac rubeolă riscă să aducă ulterior pe lume
copii cu surditate și malformații cardiace. Rujeola, pojarul, poate
provoca malformații, dar și decesul la copiii sub doi ani”, a mai explicat Georgeta Negoiță.

„Nu luptăm cu părinții, ci îi informăm”

De aceea, Săptămâna Europeană a Vaccinării este celebrată în judeţul nostru de
către Brașov, în colaborare cu
medicii de familie, primăriile și mediatorii sanitari ce deservesc
comunitățile de romi din localitățile Săcele, Codlea, Budila, Hoghiz,
Homorod, Vulcan, Ticuș, Ungra, Comăna, Cața și Părău. Campania de
informare se adresează însă tuturor părinților, mai ales că în ultimii
ani se constată o opoziție în creștere față de vaccinare.
Specialiștii mai spun că lacune în acoperirea vaccinală există în toate țările și că încrederea publicului în vaccinuri a fost „afectată
de diverse grupuri, site-uri web sau de către presă, care au pus sub
semnul întrebării necesitatea și siguranța vaccinării”. Dr. Negoiță a explicat că au fost și situații în care autoritățile nu au putut asigura la timp dozele de vaccin, dar copiii au fost ulterior „recuperați”.  „Nu vrem să ne luptăm cu părinții care nu vor să-și vaccineze copilul, ci doar să le oferim informații care să-i ajute să ia cea mai bună decizie pentru copiii lor: este vorba despre consimțământul informat”, a subliniat reprezentanta DSP.

De asemenea, în procesul de stabilire a priorităților pentru sănătate, angajamentul politic față de imunizare a scăzut. „Este necesar ca sprijinul politic puternic pentru imunizare să fie menținut, altfel Europa riscă reapariția bolilor foarte contagioase care vor cauza
îmbolnăviri, dizabilități și decese și vor plasa o povară considerabilă
asupra sistemelor de sănătate. Epidemiile recente de rujeolă și rubeolă
accentuează responsabilitatea regională pe care toți trebuie să ne-o
asumăm, pentru a menține sub control bolile care pot fi prevenite prin
vaccinare. Vaccinarea salvează milioane de vieți în fiecare an și, acest
succes al sănătății publice trebuie susținut”, spune și dr. Magdalena Coman, directorul executiv al DSP Brașov.