BRAȘOV. Un erou, „un om unic”

Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:”Times New Roman”,”serif”;}

„TATĂL MEU! Un om unic
în felul lui de a acționa și a gândi! Te iubesc Tati! Odihnește-te în pace!”, a postat ieri pe Facebook Florentina Sommerauer Ciordia, fiica eroului
anticomunist brașovean Werner
Sommerauer, care s-a stins în urmă cu un an și în memoria căruia a fost
organizat un simpozion. Stabilită în SUA, ea și-a exprimat gratitudinea faţă de
Mircea Sevaciuc, iniţiatorul acestui eveniment intitulat „Un an fără luptătorul
pentru libertate Werner Sommerauer”, care a fost găzduit de Prefectura Brașov. Werner
Sommerauer a murit în 2 aprilie 2014, când era decanul de vârstă al
„novembriștilor” – membrii Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, printre ai cărei
membri fondatori se află și Sevaciuc. Lector univ. dr. Virgil Borcan, de la Facultatea
de Litere, în expunerea sa legată de cenzură, ca parte a opresiunii din perioada
comunistă în România, a explicat de ce Sommerauer este un erou, alături de alți
români care au refuzat să se vândă ori să se supună regimului, indiferent de
consecinţe. La simpozion a participat și brașoveanul Octav Bjoza, președintele
Asociaţiei Foștilor Deţinuţi Politic din România, care a reflectat cu
amărăciune la destinul celui alintat „nea Werner”, care nu a scăpat după 1989
de prigoana securiștilor: „Primul lucru
care îmi vine în minte când mă gândesc la Werner Sommerauer este morala cu
orice preț. A iubit acest lucru – sunt convins – și îi făcea mare plăcere să
stea de vorbă cu noi, foștii deținuți politic. Din păcate, pentru că noi, când
ar fi trebuit să finalizăm – în decembrie 1989 – lupta împotriva comuniștilor,
nu am făcut-o și, în continuare, au rămas la putere, din umbră, aceiași care
s-au ocupat de România și de noi înainte de decembrie 1989, el a ajuns să fie
târât prin tribunale chiar de către torționarul său”, a punctat Bjoza.
Simpozionul în memoria lui Sommerauer a beneficiat și de un moment artistic
special, oferit de actorul George Custură și un rapsod, care au prezentat
câteva balade dedicate memoriei eroului.

 Luptător anticomunist neobosit din 1969 și apărător intransigent al
drepturilor omului, nea Werner s-a stins la 78 de ani. În timpul revoltei de la
15 Noiembrie 1987, Werner Sommerauer lucra în Brașov ca maistru și avea deja o
importantă activitate împotriva regimului comunist. Werner Sommerauer a intrat
în conflict cu sistemul comunist încă de la finele anilor 60, ca radioamator,
fiind bănuit că are transmite mesaje subversive criptate către Occident, deși
el avea doar recepție. A avut legături strânse cu un alt simbol al luptei
anticomuniste, regretatul Vasile Paraschiv (decedat în 2011) și a fost
interesat de acțiunile „Mișcării Paul Goma”. Sommerauer este cunoscut și pentru
solidarizarea cu Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România, înființat în
1980 de dr. Ionel Cană și de un grup de intelectuali și muncitori. Este
menționat în Amnesty Internațional. Pentru participarea la evenimentele
anticomuniste din 1987 de la Brașov a fost condamnat la 3 ani cu „executarea
pedepsei la locul de muncă” și repartizat la o întreprindere din Tulcea. A fost
singurul dintre cei circa 100 de deportați care a reușit să trimită printr-un
șofer de TIR o scrisoare care a fost citită la postul de radio Europa Liberă.
După Revoluție, câteva zeci de novembriști, printre care și Werner Sommerauer,
s-au întors acasă la Brașov. Din ’90 s-a dedicat activității Asociației „15
Noiembrie 1987”. 

 Dat în judecată de torționarul său

Fostul deputat PSD Ristea Priboi, pe care Sommerauer l-a recunoscut ca fiind
unul dintre torționarii săi, a făcut plângere penală pentru calomnie la
sfârșitul anului 2002, după ce a citit declarațiile făcute de Sommerauer
istoricilor Marius Oprea și Stejărel Olaru pentru cartea „Ziua care nu se uită.
15 Noiembrie 1987”. După ce a fost arestat, anchetat și bătut la Miliția
Brașov, Somerauer a fost dus în noiembrie 1987 la București. Așa l-a întâlnit
prima oară pe Ristea Priboi, într-un sediu al Miliției, unde ofițerul de
Securitate l-a bătut când îi lua declarațiile. Într-una din zile, „căpitanul
care mă ancheta mi-a pus pistolul la gât în fața lui Priboi”, își amintea
brașoveanul. Sommeraurer mai spunea: „Nici Priboi nu s-a lăsat mai prejos, m-a
lovit peste palme, m-a întins pe masă și m-a lovit peste tălpi atât de tare,
încât îmi crăpaseră tălpile de la pantofi”, amintind anterior că Priboi a rupt
un picior de scaun și l-a lovit repetat peste degete. Torționarul s-a
considerat calomniat și insultat și a pornit procesul împotriva victimei sale
și a istoricului Marius Oprea, cerându-le și daune morale de 15 miliarde de lei
vechi. Priboi a recunoscut nonșalant că a fost ofițer de Securitate timp de 28
de ani, dar a negat toate acuzațiile brașoveanului și a declarat cu dispreț
sfidător că „persoana de la Brașov are probleme psihice”. Oprea și Sommerauer
au fost achitați prima dată în 2005, instanța obligându-l pe torționar la plata
a un milion de lei cheltuieli de judecată, iar în februarie 2006, după ce
afacerile oneroase ale lui Priboi au fost date în vileag, fostul deputat PSD a
dispărut din țară.