Guvernul a aprobat Codul fiscal și Codul de procedură fiscală

Este vorba despre două proiecte de act normativ care urmează să fie transmise Parlamentului spre dezbatere și aprobare, Senatul fiind prima Cameră sesizată în acest sens.

Proiectele Codului fiscal și al Codului de procedură fiscală prevăd multe modificări care vor influența atât veniturile populației cât și activitatea companiilor în anii următori. Proiectul Codului fiscal include modificări la toate capitolele. 

Guvernul și-a conferit dreptul de a schimba Codul Fiscal nu doar prin lege cu șase luni înainte de aplicare, ci și prin ordonanțe care să între în vigoare în 15 zile de la adoptare, după ce Codul Fiscal a fost modificat în ultimii 10 ani aproape doar cu ordonanțe de urgență, prin derogare de la lege. Astfel, în proiectul Codului Fiscal aprobat, ieri, de Guvern a fost introdusă o normă neprezentată în luna februarie, la primul proiect, și anume că Legea Codului Fiscal să poată fi modificată și prin ordonanțe. “Prezentul Cod se modifică și se completează prin lege, ca act al Parlamentului, care intră în vigoare în termen de minim 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României. În situația în care modificările și/sau completările se adoptă prin ordonanțe, se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la data publicării”, a decis Guvernul. În prezent, legislația permite modificarea Codului Fiscal numai prin lege, promovată cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare. La capitolul TVA, proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, pește, legume și fructe, produse alimentare de bază, la 9%. Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern. Însă, premierul Victor Ponta a anunțat ieri că Guvernul va face o analiză, în luna aprilie, asupra variantelor de reducere a TVA încă din acest an. Urmează se să aleagă una dintre cele două în discuție – reducerea generală de TVA la 20% sau reducerea TVA de 9% la produsele alimentare, o modificare în acest sens, dacă va fi adoptată luna viitoare, fiind posibil să intre în vigoare la 1 iunie, devansând astfel cu șase luni măsuri similare prevăzute în viitorul Cod fiscal. De asemenea, Guvernul vrea să reducă acciza la carburanți, reducerea reprezentând exact valoarea supraccizei introduse anul trecut de același Guvern.

Fără impozit pe dividende

Mai sunt prevăzute introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016 și majorarea pragurilor pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, la 75.000 euro din 2017, 85.000 euro din 2018, 100.000 euro din 2019. Proiectul Codului Fiscal mai prevede reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, educerea cotei de impozit pe venit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, reducerea cotei de impozit pe veniturile obținute din România de nerezidenți de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorină, benzina fără plumb și benzina cu plumb), reașezarea nivelurilor accizelor pentru alcool și băuturile alcoolice, eliminarea din sfera de impozitare atât a țițeiului din producția internă, cât și a produselor care în prezent se regăsesc la Capitolul II „Alte produse accizabile” (cafea, bijuterii, confectii din blănuri, autoturisme etc.), eliminarea impozitului pe construcții speciale începând cu 1 ianuarie 2016.

Impozit forfetar pentru microîntreprinderi

În cazul microîntreprinderilor, sistemul de impozitare a veniturilor va avea cote diferențiate în funcție de numărul de angajați. Impozitul prevăzut este de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi angajați, inclusiv, 3% pentru cele cu un angajat și 3% plus 1.530 lei pentru cele fără angajați. Totodată, proiectul arată că angajatul este persoana salariată cu normă întreagă.Microîntreprinderile nou înființate ar urma să fie impozitate cu 1% în primii doi ani de activitate. Microîntreprinderile care nu mai îndeplinesc conditiile, vor plăti impozit pe profit din trimestrul în care nu le mai îndeplinesc, și nu de la începutul anului așa cum e în prezent.

De asemenea, va fi introdusă contribuția de asigurări sociale (CAS) de 10,5% pentru toate veniturile din activități independente. Suplimentar, va exista opțiunea de plată a contribuției angajatorului de 15,3%. Persoanele care vor plăti doar contribuția individuală vor avea stagiul de cotizare de o treime, deși valoarea contribuției lor în total contribuții pentru pensie va fi de peste 40%. Contribuția de sănătate (CASS) nu mai este deductibilă la determinarea impozitului pe venit ceea ce va însemna o creștere reală a impozitului de la 16% la 16,88%. Toate modificările vor determina o creștere a impozitării persoanelor fizice autorizate de la circa 26% la venit net, la circa 43,5%. Bază de calcul pentru CAS și CASS va fi plafonată la nivelul a cinci salarii medii pe economie lunare, fiind astfel avantajate persoanele care realizează venituri mai mari de cca. 145.000 lei pe an.

În ceea ce privește veniturile din salarii, Guvernul propune creșterea cu 50 de lei a deducerii personale de bază pentru salariații care au întreținere una, două sau trei persoane și cu 150 lei pentru cei care au patru sau mai multe persoane în întreținere. Deducerile personale sunt la același nivel de zece ani.

Pentru veniturile din dividende și din investiții va fi introdusă obligația plătii CASS de 5,5% indiferent de natura veniturilor – din salarii, veniturile din activități independente, venituri din chirii și alte venituri – și va fi plafonată la cinci salarii medii. Până acum, dacă exista un contract de muncă, nu se plătea CASS la dividende.

Cheltuielile forfetare, majorate 

CASS nu va mai fi deductibilă la determinarea impozitului pe venit. Totodată, va fi majorată cota de cheltuieli forfetare care pot fi deduse la calcularea impozitului de la 25% la 40%, fiind astfel diminuat impozitul pe venit datorat. Totuși, din cauza nededucerii CASS, impozitarea finală a veniturilor din chirii va scădea de la circa 20% la circa 18% la venitul net. La capitolul TVA se va aplica taxarea inversă în cazul transferului de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel. De asemenea, potrivit proiectului de modificare a Codului fiscal impozitul pe clădiri se va aplica în funcție de destinația clădirii (rezidențială sau nerezidențială) în loc de persoană (juridică sau fizică). Prin urmare, cota va fi între 0,08% și 0,2% pentru clădiri rezidențiale și între 0,2% și 1,3% pentru cele nerezidențiale. Acum, locuințele sunt impozitate cu 0,1% ceea ce înseamnă că, de anul viitor, autoritățile locale vor putea reduce taxa cu până la 20% sau o pot majora cu până la 100%. În schimb, clădirile rezidențiale deținute de persoane juridice se vor impozita mai puțin decât în prezent, când cota este între 0,25% și 1,5%. 

O altă prevedere se referă la eliminarea supraimpozitării celei de-a doua locuințe și a următoarelor, precum și a locuințelor care depășesc 150 mp. Cotele de impozit pe teren vor avea limita minimă cu 20% sub cea actuală, iar limita maximă dublă față de cea actuală. În schimb, impozitul pe teren se va calcula și asupra terenului de sub clădiri. În prezent, aceste suprafețe sunt scutite.

Penalități de nedeclarare

În cazul Codului de procedură fiscală principala noutate este introducerea unei penalități de nedeclarare sau subdeclarare a obligațiilor fiscale. Penalitatea va fi de 5% din taxele nedeclarate dacă suma stabilită de control nu depășește 25% din valoarea taxei declarate și 25% din taxele nedeclarate dacă suma stabilită de control depășește 25% din valoarea taxei declarate. Penalitatea va fi plafonată la un milion de lei. Limita nu se va aplica dacă sumele nedeclarate sunt rezultate din săvârșirea unor fapte de evaziune fiscală, situație în care penalitatea este de 100%. Pe de altă parte, penalitatea se va reduce cu 75% dacă obligațiile fiscale principale stabilite prin decizie se sting prin plată sau compensare până la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală sau sunt eșalonate la plată, în condițiile legii. Totodată, dobânda de întârziere a obligațiilor fiscale urmează să scadă la 0,02%, pe zi față de 0,03% în prezent, însemnând un nivel anual de 7,3% la care se adaugă și penalitățile de întârziere de 7,3% anual, rezultând un nivel total al accesoriilor de 14,6%. Cumulate, penalitatea de nedeclarare și accesoriile vor însemna o supraimpozitare de până la circa 40% pe an.

Guvernul a renunțat să mai crească valorile impozabile pe locuințe, terenuri și mașini, raportat la inflație, majorare introdusă în proiectul din martie, și a decis să păstreze cifrele anunțate în februarie, hotărând însă ca impozitele să fie indexate de primari anual, nu la 3 ani ca în prezent. Indexarea va fi raportată la nivelul inflației din anul anterior.

În prezent, Codul Fiscal stabilește că, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează o dată la 3 ani, ținând cont de evoluția ratei inflației de la ultima indexare, prin hotărâre de guvern.