BRAȘOV. Și totuși, ce și când se va întâmpla cu ora de religie?
Citiți și:
UPDATE BRAȘOV. Câți elevi s-au înscris pentru ora de religie
Cel puțin teoretic, astăzi este ultima zi când se pot depune cererile pentru a participa la ora de religie. Data de 6 martie a fost stabilită însă doar printr-o normă internă de către Ministerul Educației și Cercetării ca termen-limită, oarecum aleatoriu, după decizia Curții Constituționale prin care disciplina religie să se studieze doar în urmă cererilor părinților sau tutorilor legali ai elevilor. Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțional articolul de lege ce menționează că „la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie”. Tot teoretic, cei care nu vor depune cererea nu vor participa la ora de religie în semestrul al doilea din acest an școlar. După ce la începutul mandatului (decembrie 2014) Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației și Cercetării Științifice, declara că decizia Curții Constituționale nu poate fi aplicată retroactiv după începerea anului școlar, ministrul a revenit și acum nu mai dă o dată certă. El a declarat că așteaptă formă legislativă în care Parlamentul va pune decizia Curții Constituționale, pentru a putea elabora o metodologie privind organizarea orei de religie.
Nu se pot face schimbări în cursul anului școlar
Ministerul Educației a trimis nota pentru înscrierea la ora de religie, în februarie, în urma unei decizii a Curții Constituționale, din 12 noiembrie 2014, rămase definitive în ianuarie, care prevede că articolul din legea Educației potrivit căruia elevii pot alege să nu participe la orele de religie este neconform. De ce a stabilit ministerul data de 6 martie este greu de spus, mai ales că nimic nu e bătut în cuie. „Am precizat că totul depinde de modul în care va fi transpusă decizia Curții Constituționale în Legea Educației. Până atunci, orice informație are titlul de presupunere și nu face altceva decât să genereze confuzie. Este rolul Parlamentului să se pronunțe și apoi este rolul Ministerului Educației să asigure respectarea legii”, a declarat ministrul.
Mai mult, fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, susține că părinții nu sunt obligați să opteze acum dacă copiii lor vor urma ora de religie, ci această opțiune se poate exprima până în lunile aprilie – mai. Senatoarea Ecaterina Andronescu explica într-o intervenție că toate modificările aduse legii Educației nu se pot aplica decât începând cu anul școlar viitor: „Obligația noastră a Parlamentului, subliniez, este să punem în acord legea cu decizia CCR. Avem obligația toți cei care suntem în sistemul de învățământ să respectăm legea educației, care spune că nicio modificare nu se poate face în timpul anului școlar. Nu intră în contradicție cu decizia CCR pentru că ceea ce spune Curtea este că elevul decide prin opțiunea proprie pentru anul școlar următor. În consecință îi invit pe toți cei care sunt îngrijorați de decizia CCR să citească articolul articolul 5, alin 2 din Legea Educației în care se precizează cât se poate de limpede: nici o modificare nu se poate face pe parcursul anului școlar. Orice modificare adusă legii educației intră în vigoare odată cu începutul anului școlar următor. Ca urmare, opțiunile părinților pot să fie exprimate în orice moment, dar ele contează pentru structura anului 2015 – 2016”, a declarat Ecaterina Andronescu.
Declarația publică de la Brașov
În acest context, organizatorii și participanții la dezbaterea publică ce a avut loc la Brașov acum o lună și care a avut ca temă importanța orelor de religie în școli reamintesc opinia lor fermă că este de datoria societății românești să afirme necesitatea accesului elevilor la respectivele cursuri. „Din acest punct de vedere, nu putem fi indiferenți la acțiunea prin care se relativizează studierea religiei în școală, chiar dacă formal ea rămâne în trunchiul comun al programei școlare. Religia face parte din cultura noastră națională, din istoria și identitatea poporului român, Biserica fiind primul lăcaș de educație în istoria noastră. Statul, Familia, Școala și Biserica își deleagă reciproc responsabilitatea pentru educarea copiilor. Ora de religie constituie un rezultat concret al interacțiunii celor patru factori în viața elevului”, se arată în comunicatul postveniment al Școlii Populare de Arte și Meserii „Tiberiu Brediceanu”, instituție organizatoare a dezbaterii moderate de Protopopiatul Ortodox Român Brașov. Una dintre concluziile discuțiilor a fost că religia predată în școli formează un tânăr echilibrat, capabil să facă față problemelor și pericolelor vieții, orele de religie formând caracterul, completând dezvoltarea copilului și îl ajutându-l să relaționeze mai bine cu ceilalți în spiritul iubirii aproapelui.
Motivele pentru care sute de persoane au fost prezente la eveniment (fiindcă dezbatere publică nu prea a fost, nefiind prezenți reprezentanți ai celorlalte culte și nici ai ateiștilor și agnosticilor, iar dezbaterea era cu teza „motivația pentru care acestea să rămână obligatorii”) au fost atât decizia CCR, cât și propunerea legislativă a deputatului independent Remus Cernea de a înlocui ora de Religie cu „Etică și cultură civică”, propunere care pe 15 octombrie 2014 a trecut tacit de Camera Deputaților, urmând să fie supusă deciziei în Senat. „Considerăm că, din moment ce copiii au fost botezați, este ilogic ca părinții să facă cerere pentru frecventarea orei de religie din moment ce copiii sunt membri ai Bisericii prin harul Sf. Botez”, se arată în comunicatul remis de Școala Populară de Arte și Meserii „Tiberiu Brediceanu”. Propunerile la care s-a ajuns în urma dezbaterii au fost ca ora de religie să rămână și pe viitor parte a trunchiului comun, precum și, pentru a nu crea nici o discriminare, toți elevii să-și exprime opțiunea cu privire la studiul orei de religie.
Vă prezentăm comunicatul integral:
Una dintre victoriile creștinismului asupra comunismului ateu din România a fost introducerea orelor de religie în școli, în anul 1990. Prin aceasta s-a realizat o reparaţie morală necesară, după ce timp de 45 ani religia a fost scoasă din școli și înlocuită cu ateismul materialist.
În prezent, ne confruntăm cu două evenimente majore care afectează predarea acestei discipline în școli. Primul îl reprezintă propunerea legislativă a deputatului independent Remus Cernea de a înlocui ora de Religie cu “Etică și cultură civică”, propunere care pe 15 octombrie 2014 a trecut tacit de Camera Deputaţilor, urmând să fie supusă deciziei în Senat. Prin această iniţiativă, elevii ar învăţa la orele de “Etică și cultură civică” cele mai importante doctrine și valori morale de inspiraţie filosofică, știinţifică sau religioasă ale umanităţii, dar și elemente de cultură civică. Disciplina ar trebui să cultive spiritul critic, raţionalitatea și empatia.
Al doilea eveniment îl reprezintă decizia Curţii Constituţionale a României din 12 noiembrie 2014, prin care este declarat neconstituţional art. 18 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, unde se menţionează că “la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentrul elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie”. Judecătorii Curții Constituționale a României au apreciat că „Manifestarea libera a opțiunilor implică în mod necesar initiațiva proprie a persoanei în sensul frecventării disciplinei Religie, iar nu consimțirea tacită sau refuzul expres”
Considerăm că, din moment ce copiii au fost botezați, este ilogic ca părinții să facă cerere pentru frecventarea orei de religie din moment ce copiii sunt membri ai Bisericii prin harul Sf. Botez.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de profesorul de filosofie Emil Moise, cel care în 2006 a militat pentru scoaterea icoanelor din școli.
Cu privire la cele de mai sus, Școala Populară de Arte și Meserii „Tiberiu Brediceanu” Brașov, organizatorul acestei dezbateri moderate de Protopopiatul Ortodox Român Brașov, cu participarea Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Dumitru Stăniloae’’ Brașov, Parohiei Ortodoxe Blumăna X Brașov, Mănăstirii „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul’’ Poiana-Brașov și având sprijinul partenerilor noștri: ASCOR, Federația Asociațiilor Pacienților Bolnavi de Cancer, Inspectoratul Școlar Brașov, Centrul Cultural „Reduta” Brașov, având ca parteneri media televiziunea TVS Brașov, și-a propus informarea și sensibilizarea părinţilor cu privire la ora de religie în contextul actual.
Au fost prezenți și și-au expus punctul de vedere în cadrul acestei dezbateri Pr. Protopop Dănuț Benga, ca moderator, Preacucernicul Părinte Conf. Dr. Constantin Necula, Consilier Misionar-Pastoral și de Imagine al Mitropoliei Ardealului, Pr. Cristian Muntean de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Dumitru Stăniloae” Brașov, Pr. Ioan Stelian Raicu – Parohia Ortodoxă Blumăna X, Pr. Arhimandrit Hristofor – Mănăstirea „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” Poiana-Brașov, D-l Prefect Mihai Mohaci, Pr. Ion Manea, consilier județean, Conf. Univ. Dr. Ing. Ștefan Dimitriu – Universitatea Transilvania, Președintele ASCOR George Boiciuc, inspector școlar Elena Popa, reprezentanți de ONG-uri, personalități publice, reprezentanți mass-media, juriști, profesori de religie, teologi, părinți și copii.
În total, s-au aflat în Sala Mare a Centrului Cultural „Reduta” peste 400 de persoane, iar dezbaterea a fost transmisă în direct de postul de televiziune TVS Brașov.
Ca urmare a discuțiilor și propunerilor făcute în cadrul dezbaterii, majoritatea participanților au convenit cu privire la următoarele aspecte:
Ţinând cont de importanţa orelor de religie în școală, este de datoria societății românești să afirme necesitatea accesului elevilor noștri la ora de religie. Din acest punct de vedere, nu putem fi indiferenți la acțiunea prin care se relativizează studierea religiei în școală, chiar dacă formal ea rămâne în trunchiul comun al programei școlare.
Pentru a nu se întâmpla acest lucru aducem în atenție câteva dintre motivele pentru care ora de religie trebuie să rămână accesibilă în școala românească:
1. Religia face parte din cultura noastră națională, din istoria și identitatea poporului român, Biserica fiind primul lăcaș de educație în istoria noastră.
2. Statul, Familia, Școala și Biserica își deleagă reciproc responsabilitatea pentru educarea copiilor. Ora de religie constituie un rezultat concret al interacțiunii celor patru factori în viața elevului.
3. Educația din familie este întregită de ora de religie.
4. Religia predată în școli formează un tânăr echilibrat, capabil să facă față problemelor și pericolelor vieții.
5. Ora de religie formează caracterul, completează dezvoltarea copilului și îl ajută să relaționeze mai bine cu ceilalți în spiritul iubirii aproapelui.
6. Prin ora de religie tinerii învață despre iubire, despre adevăratele valori și virtuți morale ale omului.
7. Religia reprezintă o cale de rezolvare a problemelor de conștiință complexe cărora tinerii de azi trebuie să le facă față, lucru demonstrat fără tăgadă de-a lungul istoriei umane.
8. Ora de religie contribuie semnificativ la depășirea ignoranței religioase, ignoranță care constituie un factor al generării intoleranței religioase și culturale, al unor atitudini și tendințe extremiste.
9. Educație fără Religie înseamnă școală fără suflet, neam fără Dumnezeu și fără identitate.
10. În abordarea interdisciplinară a învăţământului modern, concluzia este că nu putem face educaţie morală fără Dumnezeu sau educație științifică fără Dumnezeu.
Astfel, pe baza acestor principii enunțate mai sus, avem următoarele
PROPUNERI
și modalități prin care religia să rămână obiect de studiu accesibil, alături de celelalte discipline:
1. Ora de religie trebuie să rămână și pe viitor parte a trunchiului comun.
2. Pentru a nu crea nici o discriminare, trebuie ca toți elevii să-și exprime opțiunea cu privire la studiul orei de religie. Astfel, considerăm oportună introducerea în textul Legii învățământului a unor prevederi legale privind o procedură neunivocă și echidistantă cu privire la ora de religie. Această procedură ar avea la baza următoarea schemă:
i) procedura este identică și obligatorie pentru toți elevii din învățământul obligatoriu, fie de stat, fie particular (se va argumenta pe fundamente constituționale – cu privire la identitate și pornind de la scopul intrinsec al învățământului în general – cu privire la obligativitate)
ii) procedura prevede ca, la înscrierea în primul an al fiecărui ciclu de învățământ obligatoriu – primar, gimnazial, liceal, toți elevii fără excepție, prin tutorii legali (de regulă aceștia sunt părinții), semnează o solicitare tip prin care își manifestă:
a) acordul privind studiul religiei cu specificarea acesteia (conform cultelor recunoscute în România)
b) refuzul studierii religiei în ciclul de studiu respectiv, dar care va presupune mai departe, obligatoriu următoarea opțiune
c) acordul privind studiul unei alte discipline formative similare.
iii) pentru cei care au ales o anumită formă de studiu, orele sunt obligatorii și notate conform celorlalte obiecte de studiu, nota fiind luată în calculul mediei generale.
Alegerea se face pe ciclu de învățământ și nu pe fiecare an în parte, deoarece fiecare disciplină presupune mai mult de un an de aprofundare, cu preponderență ținând cont de capacitățile cognitive ale elevului (corelate cu vârsta) în fiecare din aceste cicluri de învățământ distincte.
În acest fel, manifestarea opțiunii păstrează libertatea de conștiință, însă studiul oricărei discipline alese trebuie să fie obligatoriu ca fiind necesar din punct de vedere al formării viitorului cetățean al acestei țări.
3. Adăugăm la aceste argumente faptul că în majoritatea statelor europene este recunoscută importanța religiei în procesul de devenire a ființei umane, atribuindu-i-se acesteia locul cuvenit în sistemul de învățământ. Astfel, în 75% din țările Uniunii Europene, Religia este predată sub forma învățăturii de credință a religiei, iar în 25% sub forma istoriei religiilor. Exemplificăm, spunând că majoritatea țărilor alocă educației religioase în planul de învățământ, 1-3 ore/săptămână: Anglia și Ţara Galilor – 1 oră; Belgia – 2 ore; Danemarca – 1 oră; Irlanda – 92 ore / an; Germania – 56-62 ore/an; Grecia – 2 ore; Islanda – 1 oră; Italia – 1,5 ore; Luxemburg – 3 ore; Malta – 2 ore; Norvegia – 78 ore/an; Portugalia – 1 oră; România – 1oră; Spania – 1,5 ore; Suedia – 1 oră.
În concluzie, Statul trebuie să asigure în mod explicit, prin lege, accesul facil și nediscriminatoriu la studiul religiei care, în mod legal, face parte din trunchiul comun al materiilor de studiu.
Organizator:
Școala Populară de Arte și Meserii „Tiberiu Brediceanu” Brașov
Director Carmen Moruz
MODERATOR /COORDONATOR: PARTENERI:
Pr. Protopop Dănuţ Benga ASCOR
Protopopiatul Ortodox Român Brașov Inspectoratul Școlar Brașov
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer Centrul Cultural Reduta
TVS Brașov
INVITAŢI:
Preacucernicul Părinte Conf.Dr.Constantin Necula Prefectul Judeţului Brașov
Cons. Misionar-Pastoral și de Imagine al Mitropoliei Ardealului Mihai Mohaci
Pr. Cristian Muntean de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Dumitru Stăniloae” Brașov,
Pr. Ion Manea Consilier judeţean din cadrul Consiliului Județean Brașov
Pr. Arhimandrit Hristofor Mănăstirea „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” Poiana-Brașov
Pr. Protopop Gheorghe Colțea, Protopopiatul Bran-Zărnești
Pr. Protop .Dr. Sorin Șerban, Protopopiatul Săcele
Pr. Ioan Stelian Raicu Parohia Ortodoxă Blumăna X
Conf. univ. dr. ing. Ștefan Dimitriu, Universitatea Transilvania
George Boiciuc, președinte ASCOR
Inspector școlar de religie prof. Elena Popa Inspectoratul Școlar Brașov
Georgeta Sima dir. Colegiul „Emil Racoviţă”
avocat Nicolae Stoian
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
