BRAȘOV. Invitație la Purim, cea mai veselă sărbătoare

Membrii Comunității Evreilor din Brașov se vor aduna mâine seară la Sărbătoarea de Purim. Evenimentul începe de la orele 18.30, la Sinagoga Beith Israel (Str. Poarta Schei 31) și va fi „pigmentat” de numeroase surprize și momente tradiționale specifice acestei sărbători pline de voioșie. Invitații speciali sunt cei de la Comunitatea Evreilor din Târgu Mureș, elevi de la Liceul Honterus, cu profesorii lor, dar și alți brașoveni care vor să petreacă. „Tristețea se poate transforma în veselie și oricine este binevenit!”, spun organizatorii.

Sărbătoarea evreiască Purim
reprezintă un moment foarte așteptat și cu totul aparte, datorită
tradițiilor și obiceiurilor specifice acestor zile de veselie.
Comunitățile evreiești de pretutindeni îmbracă haine festive, în
amintirea evenimentelor care au salvat întreg poporul ales de la pieire.
Atmosfera generală de bucurie, mesele organizate în familie sau în
cadrul întregii comunități, carnavalurile, cadourile și bucatele
tradiționale fac din Purim o sărbătoare mai nonconformistă, dar foarte
îndrăgită.

În calendarul evreiesc, Purimul este sărbătorit în
zilele de 13, 14 și 15 ale lui Adar, lună care corespunde cu luna martie
din calendarul nostru. Această sărbătoare este considerată una
postmozaică (a fost instituită după perioada în care a trăit Moise), iar
denumirea ei vine de la cuvântul persan „pur”, care înseamnă „sorți” și
arată metoda prin care s-a hotărât exterminarea evreilor. Cartea
Esterei, din Vechiul Testament, este temeiul instituirii acestor zile de
veselie, deoarece amintește cum întreg poporul evreu din Imperiul Persan a fost salvat
datorită Esterei și a unchiului său, Mardoheu, cu 2.300 de ani în urmă. Purimul s-a serbat încă
din momentul acestei biruințe, iar tradiția iudaică spune că se va
sărbători chiar dacă toate celelalte sărbători vor dispărea.

Carnaval fără opreliști

Purimul
este mai mult o sărbătoare tradițională populară decât una religioasă, iar acest
lucru este dovedit de faptul că abținerea de la muncă și de la alte
activități nu este obligatorie (excepție fac doar câteva comunități
izolate). Atmosfera din zilele de Purim este una de carnaval: toată
lumea poartă măști, atât în timpul ceremoniei religioase, cât și după
aceasta, se organizează petreceri și se pun în scenă diferite piese.
Deja în secolul al XVIII-lea, în România și în alte țări din Europa de
Est, piesele de teatru caracteristice sărbătorii Purim (numite
Purimspiels) evoluaseră în satire care includeau dansuri și muzică
(precursoare ale teatrului Yiddish). Pentru acestea, povestea Esterei
era doar puțin mai mult decât un pretext, deoarece ele conțineau și alte
povestiri din Biblie. Întrucât satira nu era un gen potrivit pentru
sinagogă, de cele mai multe ori, acestea aveau loc în curtea lăcașului
de cult. Astăzi, au loc adevărate carnavaluri și festivități organizate aproape în fiecare țară, dar cea mai vestită
petrecere este cea de la Tel Aviv.

Porunci și tradiții populare de Purim

Purimul
mai are și un alt aspect, acela al ajutorării celor sărmani. Iată cum
sună cele patru porunci valabile pentru această zi:

– să se asculte citirea publică a cărții;

– să se organizeze o masă festivă;

– să se dea mâncare și daruri apropiaților;

– să se facă milostenie cu cei nevoiași.

Datorită
acestor obligații, Purimul devine o sărbătoare în care primează bucuria
comuniunii cu cei dragi, precum și simțul de solidaritate socială cu
cei aflați în nevoi. Fiecare familie împodobește cunoscutele „coșuri de
Purim“, în care se pun alimente și diferite cadouri și pe care le
împarte fie cunoscuților, fie celor săraci. Tot acum, copiii primesc
daruri bănești din partea părinților, așa numiții „bani de Purim”. De
asemenea, există bucate tradiționale care se prepară numai cu prilejul
acestei sărbători. O delicatesă obișnuită pentru Purim este Humentaschen
(cunoscută sub numele de urechile sau buzunarele lui Aman). Aceste
prăjiturele tringhiulare umplute cu gem sau cu semințe de mac, miere și
nuci trebuie să reprezinte pălăria cu trei colțuri a lui Aman.
Istoria
Purimului, precum și tradițiile și obiceiurile specifice fac din
această sărbătoare un moment de bucurie pentru evreii de pretutindeni.
Iar cuvintele de la sfârșitul cărții Esterei sunt grăitoare pentru
atmosfera creată cu acest prilej: „aceste zile ale lunii lui Adar se vor
prăznui veșnic cu alai, cu bucurie și veselie înaintea lui Dumnezeu în
poporul Său, Israel”.

Toate legile
privind această sărbătoare sunt menționate în tratatul talmudic Meghila.
De aici aflăm că Purimul este precedat de o zi de post, care amintește
de postul ținut de Estera și de întreg poporul. Prima ceremonie
religioasă prevăzută este citirea cărții Esterei în sinagogă, dimineața
și seara, folosindu-se o modalitate tradițională de intonare.