EVALUAREA NAȚIONALĂ. Doina populară pentru elevii de clasa a VIII-a

Elevii claselor a VIII-a din întreaga țară au susținut astăzi prima
probă scrisă, cea la limba și literatura română, din cadrul simulării
Evaluării Naționale. Cu puţin timp în urmă Ministerul Educaţiei și și Cercetării Științifice a făcut publice subiectul și
baremul de evaluare și de notare a lucrărilor. Subiectul este de dificultate medie, dar abordează o specie prea puţin familiară elevilor de această vârstă, mai ales că aceștia nu au avut doar de răspuns la cerinţe legate de analiza și interpretarea textului la prima vedere, dar și de argumentat apartenenţa acestuia la doina populară. În plus, aceasta a fost studiată în clasa a VI-a. Programa de examen cuprinde însă noţiuni și abilităţi din toate cele patru
clase gimnaziale.
Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:”Times New Roman”,”serif”;}
Aveţi mai jos subiectul și vă vom prezenta ulterior și baremul:
EVALUAREA NAȚIONALĂ. Care sunt răspunsurile corecte și cum se punctează
Ministerul Educației și Cercetării Științifice – Centrul Național de Evaluare și Examinare
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
Anul școlar 2014-2015
Probă scrisă Limba și literatura română Simulare
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu atenție textul:
Foaie verde fir mohor
Toată lumea are dor
Și-i ca fulgul de ușor.
Numai dorulețu meu
E ca pământul de greu!
Doru meu unde se lasă
Lasă inimioara arsă;
Doru meu unde se pune
Lasă inima cărbune
Și arde ca un tăciune…
Foaie verde mărăcine,
Cine n-are dor pe lume
Să vină seara la mine.
Să vie să-l împrumut
Că la mine e dor mult,
Ca nisipul de pe prund;
Să umblu din poartă-n poartă
Să vând dor la lumea toată.
(Foaie verde fir mohor)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte: ușor, seara, să umblu. 6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvența n-are. 6 puncte
3. Transcrie o comparație și un epitet din textul dat. 6 puncte
4. Menționează rima și măsura primelor trei versuri ale textului dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația versurilor: Cine n-are dor pe lume/ Să vină seara la mine./ Să vie să-l împrumut/ Că la mine e dor mult. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să motivezi apartenența la specie a doinei populare Foaie verde fir mohor. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale doinei populare;
– să ilustrezi două trăsături ale doinei populare, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citește cu atenție textul:
Maieru este una dintre cele mai mari comune din Bistrița-Năsăud. Judecând după facilitățile de care au parte locuitorii, printre care se numără pizzerii, unități bancare sau cafenele, am zice că ne aflăm într-un orășel mai mic. […] Cu toate acestea, an de an, măierenii se încăpățânează să-și păstreze tradițiile și obiceiurile. Unul dintre cele mai așteptate este cel de Sânziene, când tinerii sar peste foc pentru un an îmbelșugat și plin de noroc. Totul începe în ziua de 23 iunie, când fetele și băieții […] merg la cules flori de sânziene și alte plante sălbatice pe câmpurile comunei. Odată florile culese, bătrânele satului, singurele care mai știu cum se împletesc coronițele, se apucă de treabă. Baza coronițelor este din flori de sânziene, aceasta fiind completată cu păpădii, trandafiri și alte plante care transformă coronițele într-o pată de culoare. Coronițele reflectă preferințele și personalitatea fiecăreia dintre doamnele care le fac, astfel încât nu prea seamănă între ele. Seara, tinerii satului, acum îmbrăcați în blugi și trening și nu în straie populare cum se întâmpla acum 50 de ani, se adună pe ulițe unde fac focuri. Coronițele sunt trecute de trei ori prin fum, după care se pun pe cap, iar cei care le poartă sar peste foc tot de trei ori. […] După ce se sare peste foc, coroana de pe cap se pune într-un cui afară, urmând ca a doua zi, în 24 iunie întreg ritualul să se repete. În 24 iunie, după ce se sare peste foc, coroanele se aruncă pe acoperișurile caselor, unde se lasă uneori chiar și până la sărbătoarea din următorul an. Cele care cad și nu stau pe casă sunt aruncate, pentru că se spune că aduc ghinion.
(Bianca Sara, Cum se mai păstrează printre vilele din comuna bistrițeană Maieru unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Sânziene, pe www.adevărul.ro)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– data în care se merge la cules de sânziene;
– persoanele care împletesc coronițele. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: Seara, tinerii satului, acum îmbrăcați în blugi și trening și nu în straie populare cum se întâmpla acum 50 de ani, se adună pe ulițe unde fac focuri. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: Coronițele reflectă preferințele și personalitatea fiecăreia dintre doamnele care le fac, astfel încât nu prea seamănă între ele. 4 puncte
5. Transcrie propoziția principală și propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei: Baza coronițelor este din flori de sânziene, aceasta fiind completată cu păpădii, trandafiri și alte plante care transformă coronițele într-o pată de culoare. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă, având ca termen regent un adverb predicativ. 4 puncte
B. Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă narațiune în care să relatezi o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei zile de vară. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 1 p.; coerența textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuația – 2 p.; așezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
Citiţi și:
BRAȘOV. 243 de elevi au „chiulit” de la examenul simulat
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.





