Raportul MCV pentru România a fost publicat

Raportul MCV pentru România, care a fost publicat ieri, laudă progresele înregistrate de țara noastră, însă critică Parlamentul, pe care îl acuză că pune piedici justiției, după ce a refuzat să ridice imunitatea pentru politicienii care au probleme cu legea. Și Avocatul Poporului este criticat, pentru că nu a contestat la Curtea Constituțională unele ordonanțe de urgență. În schimb, instituții precum DNA, ANI, ICCJ și CSM sunt lăudate de oficialii europeni, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Cine a fost criticat

Parlamentul României este dur criticat în raportul MCV, fiind acuzat că a protejat parlamentarii care au probleme cu legea. Potrivit Executivului comunitar, deciziile adoptate de Legistativul român, de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni, nu au la bază „criterii obiective” și nici o agendă clară.

În raport se mai atrage atenția că au existat și situații în care „Parlamentul a dat dovadă de reticență” în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale.

Nici Guvernul nu scapă de criticile oficialilor europeni. „Cu toate că guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematice”, conform raportului MCV.

Criticat de oficialii europeni este și Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. În raportul MCV se fac referiri la neimplicarea acestuia în contestarea unor ordonanțe de urgență la CCR.

Evoluție pozitivă anti-corupție

O sursă de îngrijorăre pentru oficialii europeni o reprezintă și „practicile neunitare” ale instanțelor de judecată. Totuși, în document de remarcă și că progresele din raportul precedent, din urmă cu un an, au fost continuate și că acestea trebuie consolidate. În raportul MCV se menționează însă că activitatea instituțiilor judiciare a crescut încrederea populației în sistemul judiciar.

„Ultimele rapoartele MCV au putut să consemneze o evoluție pozitivă a luptei anticorupție, un trend pozitiv care a fost confirmat și în anul 2014. Astfel de aspecte au fost sesizate la nivelul DNA, dar și la nivelul ICCJ”, se arată în document.

Oficialii europeni remarcă faptul că DNA a investigat „o gamă variată de cazuri de corupție din toate sectoarele publice și politicieni din toate partidele”.

Raportul subliniază că dosarele trimise în judecată, precum și anchetele în curs de derulare, vizează „actuali și foști miniștrii, parlamentari, primari, judecători și procurori cu funcție de conducere”.

Oficialii europeni mai recomandă o procedură transparentă în cazul desemnării noului șef al DIICOT, precum și pentru revizuirea a modului în care se fac numirile pe posturile importante din sistemul de justiție.

Presiuni asupra justiției

În ceea ce privește presiunile asupra justiției, Comisia menționează că a primit un număr mare de reclamații de la instituțiile judiciare, care au fost atacate de către politicieni sau reprezentanți ai presei. În raportul MCV, aceste atacuri sunt catalogate drept „atacuri motivate politic asupra judecătorilor, procurorilor, asupra familiilor acestora, dar și asupra instutitiilor judiciare în general”. Oficialii europeni atrag atenția că acest lucru contrastează cu practica din multe alte state membre.

„CSM este exact principalul factor care veghează asupra independenței justiției și și-a îndeplinit această sarcină în mod sistematic și profesional, ajutând ca problema să fie luată mai în serios de către cetățeni și politicieni (…) CSM s-ar putea gândi, de asemenea, la alte modalități pentru a arăta sprijinul în aplicarea independenței judiciare”, mai arata raportul MCV.

În raport se menționează, însă, că atacurile la adresa justiției sunt mai puțin numeroase ca în alți ani.

Corupția în justiție și educație

Documentul oficialilor europeni evidențiază numărul în creștere al cazurilor de corupție în rândul judecătorilor și procurorilor. Raportul MCV consemnează și corupția din educație, în special pe cea legată de examenele de Bacalaureat, precum și pe cea din sistemul medical.

Raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare s-a aflat și pe agenda discuțiilor pe care le-a avut, pe 19 și 20 ianuarie, la Bruxelles, ministrul român al Justiției, Robert Cazanciuc, cu prim-vicepresedintele CE, Frans Timmermans, cel care se ocupă de raport, și cu comisarul pentru Justiție, Vera Jourova.

Înainte de vizita la Bruxelles, ministrul Cazanciuc s-a arătat convins că România va avea un raport MCV pozitiv, pentru al doilea an consecutiv, potrivit evaluărilor făcute de autoritățile de la București după discuții cu oficiali ai Comisiei Europene și ai statelor membre.

Oficialul a precizat că România este „un exemplu de bune practici în domeniul justiției”, ca urmare a eficienței combaterii corupției și a implementării a trei noi coduri într-un singur an.