
Un proiect legislativ înregistrat recent la Senat de un grup de parlamentari SOS și un deputat UPR propune modificarea Codului Fiscal astfel încât românii care dețin o singură locuință și o folosesc drept domiciliu să fie scutiți integral de la plata impozitului pe clădire și pe terenul aferent. Dacă va trece de Parlament și va fi promulgată, măsura ar urma să se aplice începând cu anul fiscal 2028.
Cum se aplică facilitatea și cine sunt beneficiarii eligibili
Inițiativa nu vizează o eliminare generală a taxelor pe proprietate, ci introduce o facilitate fiscală strict condiționată. Pentru a beneficia de scutire, proprietarii – persoane fizice – trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe criterii la finalul anului anterior celui pentru care se solicită scutirea:
- Statut și domiciliu: Solicitantul trebuie să fie rezident fiscal în România și să aibă domiciliul stabilit chiar în imobilul pentru care cere scutirea.
- O singură proprietate: Contribuabilul nu trebuie să dețină (nici individual, nici în coproprietate) o altă locuință în țară sau în străinătate. Mai mult, legea impune condiția ca persoana să nu mai fi avut în proprietate un alt imobil în ultimii cinci ani, singura excepție fiind situația în care vechea locuință a fost vândută pentru a fi înlocuită cu cea actuală.
- Reguli stricte pentru coproprietari: În cazul imobilelor deținute în comun (de exemplu, de către soți sau moștenitori), scutirea se acordă exclusiv dacă toți coproprietarii îndeplineasc condițiile legii. Dacă unul singur mai deține o altă proprietate, facilitatea se pierde pentru întregul imobil.
Plafoane de valoare și limite de suprafață: Cum stă piața din Brașov
Proiectul stabilește praguri clare de valoare, calculate pe baza grilelor notariale, precum și limite de suprafață pentru proprietățile individuale:
- Apartamente: Valoarea de referință nu trebuie să depășească 350.000 de euro, sumă în care sunt incluse și cota indiviză de teren și părțile comune. Pentru apartamente nu se aplică limite de suprafață.
- Case în mediul urban: Plafonul maxim propus este de 400.000 de euro (calculat împreună cu terenul aferent), iar suprafața proprietății nu poate depăși 500 de metri pătrați.
- Case în mediul rural: Plafonul rămâne la 400.000 de euro (cu terenul inclus), însă limita maximă de suprafață crește la 1.500 de metri pătrați.
Ce înseamnă aceste praguri pentru brașoveni? Deși Brașovul se numără printre orașele cu cele mai ridicate prețuri imobiliare din țară, plafoanele de 350.000 de euro pentru apartamente și 400.000 de euro pentru case acoperă marea majoritate a locuințelor obișnuite din municipiu și din zona metropolitană (Săcele, Ghimbav, Cristian, Sânpetru, Râșnov). Mai mult, evaluarea se face după grilele notariale – care sunt, de regulă, sub nivelul prețurilor reale de tranzacționare din piață – ceea ce face ca aproape orice apartament standard din cartierele brașovene să se încadreze sub plafon.
În schimb, la casele din municipiul Brașov, limita de 500 de metri pătrați pentru teren ar putea exclude o parte dintre proprietarii de imobile vechi din zone precum Șchei, Bartolomeu sau Stupini, unde curțile depășesc frecvent această suprafață.
Birocrația din spatele scutirii: Drumuri la Direcția Fiscală până pe 31 martie
Facilitatea nu se va acorda automat. Proprietarii eligibili vor trebui să depună o cerere la Direcția Fiscală Brașov (sau la primăria de domiciliu) până cel târziu la data de 31 martie a anului respectiv.
Dosarul va conține actele de proprietate, dovada domiciliului și a rezidenței fiscale, însoțite de o declarație pe propria răspundere prin care contribuabilul confirmă că nu deține alte imobile. Odată aprobată, scutirea se va menține automat și în anii următori, însă beneficiarul are obligația legală de a notifica fiscul local dacă intervine orice modificare (de exemplu, moștenirea unei cote-părți dintr-un alt apartament sau schimbarea domiciliului).
Marea problemă: Gaura din bugetele primăriilor
La nivel național, datele Eurostat arată că peste 93% dintre români locuiesc în proprietăți personale, ceea ce înseamnă că milioane de contribuabili ar putea deveni eligibili.
Din punct de vedere administrativ, măsura vine însă cu un efect secundar major: impozitele pe clădiri și terenuri reprezintă una dintre cele mai sigure și constante surse de venit propriu ale bugetelor locale. Pentru o administrație precum cea a Municipiului Brașov, eliminarea acestui impozit pentru majoritatea locuitorilor cu o singură locuință ar însemna o diminuare substanțială a fondurilor destinate investițiilor, infrastructurii sau serviciilor publice, la care s-ar adăuga un volum uriaș de muncă pentru verificarea a zeci de mii de dosare și declarații.
Chiar inițiatorii recunosc în expunerea de motive că legea va reduce veniturile primăriilor și va genera costuri administrative suplimentare, urmând ca impactul bugetar real să fie calculat și dezbătut în comisiile parlamentare înainte de un vot final.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.





