Ce ascunde, de fapt, cutremurul de 5,7 și de ce ar trebui să ne îngrijoreze clădirile fără „bulină roșie”

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 pe scara Richter, produs miercuri dimineață în zona seismică Vrancea – cu epicentrul plecat chiar dinspre județul Covasna, la granița cu Brașovul – a readus în prim-plan teama unui seism major. Dincolo de sperietura trasă de mii de oameni și de alertele care au bombardat telefoanele mobile, specialiștii demontează miturile legate de acest fenomen și lansează un avertisment serios privind vulnerabilitatea reală a orașelor din România.
De ce s-a simțit mai tare în afara arcului carpatic
Deși seismul a pornit dinspre Covasna, undele s-au propagat și au fost resimțite mult mai intens în zonele aflate în exteriorul Carpaților – precum Galați, Brăila, Iași, București sau chiar Republica Moldova – decât în interiorul arcului.
Potrivit explicațiilor oferite de profesorul Ioan Munteanu la România TV, acest comportament ține strict de geometria zonei Vrancea, singura din țară care generează cutremure la adâncimi mari (până la 180 de kilometri), spre deosebire de restul faliilor din România, unde seismele au loc la 10–15 kilometri adâncime.
Diferența dintre un cutremur de suprafață și unul de adâncime este crucială pentru siguranța clădirilor:
- Seismele de suprafață (până la 35 km) generează unde cu frecvențe înalte care se combină și devin extrem de distructive la nivel local.
- Seismele de adâncime (peste 70 km) atenuează frecvențele înalte, lăsând să se propage mai ales undele de joasă frecvență – exact ca atunci când asculți muzică la maximum dintr-o altă cameră și auzi doar bașii.
Mitul „detensionării” și capcana clădirilor aparent sigure
Una dintre cele mai răspândite idei după un seism de intensitate medie este că pământul „și-a eliberat energia” și am scăpat de un pericol mai mare. Specialistul demontează categoric această ipoteză, catalogând-o drept o simplă legendă urbană. Din contră, o succesiune de cutremure puternice, de peste 6 grade, ar reprezenta un semnal de alarmă pentru un seism major, de 7 grade.
În ceea ce privește rezistența construcțiilor, pericolul nu vine doar dinspre imobilele încadrate oficial în clase de risc seismic:
- Limitele proiectării: În România, clădirile nu sunt proiectate pentru cutremure de 9 grade, deoarece zona Vrancea nu poate genera astfel de magnitudini (pragul teoretic maxim este calculat la puțin peste 8 grade, la 180 km adâncime).
- Pericolul nevăzut: Cele mai mari temeri vizează clădirile care nu au bulină roșie, dar prezintă fisuri și crăpături structurale ignorate. La un seism similar celui din 1977 (7,4 grade), un sfert din București ar risca să se prăbușească din cauza acestor vulnerabilități.
Cum funcționează, de fapt, alertele de pe telefon
Faptul că mii de români au primit notificări pe smartphone cu câteva secunde înainte de a simți mișcarea pământului nu înseamnă că seismele pot fi prezise. Telefoanele mobile din apropierea epicentrului folosesc accelerometrele integrate pentru a detecta primele vibrații și transmit datele instantaneu.
Sistemul profită de fizica propagării undelor: undele primare (P) sunt detectate rapid, în timp ce undele secundare (S) – cele care provoacă zguduiturile propriu-zise – călătoresc cu o viteză de două ori mai mică. Cu cât te afli mai departe de epicentru, cu atât câștigi câteva secunde prețioase între primirea alertei și sosirea undei de șoc.
De reținut: Momentul producerii unui mare cutremur nu poate fi anticipat, iar ora la care are loc (ziua sau noaptea) este pur aleatorie, chiar dacă noaptea percepem vibrațiile mai acut din cauza liniștii. Singura măsură reală de protecție rămâne evaluarea corectă a structurii clădirilor în care locuim și lucrăm.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.





