Cutremur în aparatul bugetar: Peste 100 de instituții și companii de stat urmează să dispară. Cum va fi afectat Brașovul și ce șanse are reforma PSD să nu rămână doar pe hârtie

După luni de zile în care nota de plată a deficitului a fost achitată de cetățeni și mediul privat prin taxe și impozite mai mari, PSD promite, în sfârșit, că taie în carne vie și în aparatul de stat. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat – la Antena 3 CNN – dispariția a cel puțin 100 de entități publice și i-a cerut ministrului de Interne, Marian Neacșu, să fie „fără milă” în procesul de comasare și desființare. Însă între declarațiile televizate și realitatea birocratică din teritoriu – inclusiv din județul Brașov – stă o întrebare esențială: va reuși această reformă sau vom asista doar la o simplă schimbare de firmă pe aceleași clădiri?

Ce entități sunt în vizor și unde apar suprapunerile?

Primul draft al reorganizării, anunțat pentru începutul săptămânii viitoare, vizează eliminarea paralelismelor instituționale – acele structuri care toacă bani publici făcând exact același lucru. Un exemplu concret oferit deja de la vârf este cel din Transporturi: CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) și CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), două structuri care gestionează proiecte majore de infrastructură, inclusiv cele vitale pentru conectarea Brașovului (autostrăzile spre Ploiești, Sibiu și Bacău).

Dincolo de marile companii naționale, „curățenia” anunțată țintește câteva zone-cheie:

• Agențiile și autoritățile de reglementare paralele: Instituții cu atribuții similare în domenii precum mediu, agricultură, fonduri europene sau protecția consumatorului, unde există atât direcții ministeriale, cât și agenții autonome cu bugete proprii.
• Structurile deconcentrate din teritoriu: În județe precum Brașovul, funcționează zeci de direcții, inspectorate și oficii locale (de la cultură, tineret și sport, până la agricultură, sănătate publică sau asistență socială) care au departamente separate de contabilitate, juridic, resurse umane și achiziții, deși deservesc același județ.
• Companiile de stat neperformante sau fără obiect real de activitate: Societăți aflate în portofoliul ministerelor (Energie, Economie, Transporturi) care supraviețuiesc din subvenții sau chirii, fără a produce valoare economică reală.
• Institutele de cercetare-dezvoltare „fantomă”: Entități care nu au mai livrat rezultate relevante de ani buni, dar mențin organigrame stufoase și consilii de administrație bine plătite.

Ce înseamnă asta pentru Brașov?

Pentru brașoveni, impactul unei astfel de reforme se va resimți pe două planuri:

1. Birocrația locală și serviciile publice: O comasare reală a serviciilor deconcentrate din județ ar putea reduce numărul de șefi și de drumuri între ghișee. Totuși, există riscul ca, în primele luni, reorganizarea să blocheze avizele, plățile sau proiectele aflate în derulare la nivel local, până la stabilirea noilor organigrame.
2. Marile proiecte de infrastructură: Dacă fuziunea sau reorganizarea unor entități precum CNIR și CNAIR nu este făcută chirurgical, există pericolul ca licitațiile și procedurile pentru marile șantiere care leagă Brașovul de restul țării să sufere întârzieri birocratice.

Va reuși reforma sau este doar un exercițiu de imagine?

Mesajul politic este unul de forță: atât premierul Luca Niculescu, cât și președintele Nicușor Dan și-ar fi dat acordul pentru acest plan, pe fondul presiunii publice uriașe generate de măsurile de austeritate suportate de populație.

Totuși, istoria ultimilor 30 de ani arată că statul român are o capacitate uriașă de autoapărare în fața reformelor. Pentru ca anunțul să nu eșueze, guvernul trebuie să treacă de trei obstacole majore:

• Capcana „comasării pe hârtie”: În trecut, multe așa-zise desființări s-au transformat în comasări în care două instituții au devenit una singură, dar cu același număr de angajați, aceleași salarii și, uneori, chiar cu mai mulți directori adjuncți. Fără reducerea reală a posturilor de conducere și a cheltuielilor de funcționare, economia la buget va fi zero.
• Blocajele juridice și sindicale: Funcționarii publici și angajații companiilor de stat beneficiază de contracte colective de muncă solide și de o legislație care face concedierile extrem de dificile. Orice greșeală de procedură va duce la procese în instanță, pe care statul le pierde de obicei, fiind obligat să plătească salarii retroactive.
• Rezistența rețelelor de partid din teritoriu: Fiecare agenție, direcție județeană sau consiliu de administrație reprezintă o miză politică în județe. A tăia „fără milă” înseamnă ca liderii de la București să le taie din influență propriilor organizații locale – un test politic pe care puține guverne au avut curajul să-l ducă până la capăt.

Săptămâna viitoare, odată cu prezentarea primului draft de către Marian Neacșu, vom vedea dacă statul român trece cu adevărat la o cură de slăbire sau dacă asistăm doar la o reorganizare de fațadă menită să calmeze nemulțumirea contribuabililor.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.